Președintele rus Vladimir Putin a susținut, astăzi, în conferința sa de presă anuală, că nu dorește un conflict cu Ucraina, dar că NATO a ”înșelat” Rusia cu expansiunile sale anterioare către est și a precizat că Moscova are nevoie de garanții de securitate ”imediate”. ”Noi suntem cei care punem rachete în apropierea granițelor SUA?” a întrebat președintele rus în cadrul conferinței. “Nu, SUA sunt cele care au venit la noi acasă cu rachetele lor. Sunt deja în pragul casei noastre. Este o cerere excesivă să nu amplaseze niciun sistem ofensiv în apropierea casei noastre?”. Putin a mai susținut că Occidentul încearcă să facă din Ucraina ”o țară anti-Rusia, întărită constant cu arme moderne, iar populația e spălată pe creier”. El a spus că vrea ”relații bune” cu Ucraina, dar l-a descris pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski ca fiind sub influența ”forțelor radicale”. Pe de altă parte, președintele rus a susținut că Ucraina a fost un stat artificial creat de Lenin în anii 1920 și că Rusia a fost forțată să anexeze Crimeea, din cauza a ceea ce el a numit lovitura de stat din Ucraina.
Euractiv
Negocierile pentru relansarea acordului nuclear din 2015, semnat între Iran și puterile mondiale, vor fi reluate luni, 27 decembrie, în capitala Austriei, au declarat oficialii europeni. Anunțul a venit, astăzi, pe fondul avertismentelor că acordul de referință ar deveni învechit în câteva săptămâni, iar Iranul va continua să-și intensifice activitățile nucleare așa cum a făcut din 2019, la un an după ce Statele Unite s-au retras unilateral din acesta. „Convorbirile de la Viena vor fi reluate luni, 27 decembrie. Comisia mixtă JCPOA se va reuni pentru a discuta și a defini calea de urmat”, a scris diplomatul Uniunii Europene Enrique Mora pe Twitter, referindu-se la acronimul denumirii oficiale a acordului, Joint Comprehensive Plan of Action.
Iranul susține că programul său nuclear este pașnic și că dorește să dezvolte doar o capacitate nucleară civilă, dar puterile occidentale se tem că stocul său de uraniu îmbogățit ar putea fi folosit pentru a dezvolta o armă nucleară.
ALJazeera
Agențiile de informații americane susțin posibilitatea ca Arabia Saudită să își producă acum, în mod activ, propriile rachete balistice cu ajutorul Chinei – ceea care ar putea avea efecte replici semnificative în Orientul Mijlociu și ar putea complica eforturile administrației Biden de a restrânge ambițiile nucleare ale Iranului, principalul rival regional al saudiților. Oficialii americani de la mai multe agenții, inclusiv Consiliul Național de Securitate de la Casa Albă, au fost informați în ultimele luni cu privire la informații clasificate care dezvăluie multiple transferuri la scară largă de tehnologie folosită pentru rachete balistice între China și Arabia Saudită. Se știe că Arabia Saudită a achiziționat, în trecut, rachete balistice din China – dar nu a reușit niciodată să-și construiască propriile proiectile. Imaginile din satelit obținute de CNN sugerează, însă, că Regatul saudit produce, în prezent, astfel de arme în cel puțin o locație.
CNN
Un tribunal tunisian l-a condamnat pe fostul președinte Moncef Marzouki la patru ani de închisoare, sub acuzația de conspirație împotriva securității statului. Marzouki, care locuiește la Paris și a fost judecat în lipsă, l-a criticat pe actualul președinte al Tunisiei, Kais Saied, la începutul acestui an, spunând că a ajuns la putere în urma unei lovituri de stat și a cerut Franței să înceteze sprijinul pentru actuala administrație. Saied a suspendat parlamentul și a demis guvernul în iulie, înainte de a numi ulterior un guvern și de a anunța un plan pentru un referendum și alegeri anul viitor.
France 24
Guvernul belgian a convenit, în principiu, joi, să-și închidă centralele nucleare până în 2025, dar a lăsat deschisă posibilitatea prelungirii duratei de viață a două reactoare dacă nu ar putea altfel să asigure alimentarea cu energie. Coaliția formată din șapte partide s-a luptat luni de zile cu acest subiect, Verzii insistând asupra faptului că o lege din 2003 care prevedea o ieșire nucleară să fie respectată, în timp ce liberalii francofoni au favorizat prelungirea duratei de viață a celor mai noi două reactoare. Aceste două centrale nucleare, din totalul de șapte centrale nucleare existente în Belgia, sunt operate de compania franceză Engie și reprezintă aproape jumătate din producția de energie electrică a țării. Ieșirea nucleară planificată va începe cu închiderea unui reactor la 1 octombrie 2022. Dezafectarea, inclusiv îndepărtarea tuturor materialelor radioactive și demolarea clădirilor, urmează să fie finalizată până în 2045.
REUTERS
Bill Gates a afirmat, public, că și-a anulat planurile de vacanță, deoarece extinderea variantei Omicron anunță ceea ce el prezice că ar putea fi „cea mai rea parte a pandemiei”. Magnatul american mai spune, totuși, că actuala creștere a numărului de cazuri de COVID-19 s-ar putea încheia în câteva luni, iar pandemia în sine ar putea înceta anul viitor „dacă urmăm pașii corecți”. „Tocmai când părea că viața va reveni la normal, am putea intra în cea mai gravă parte a pandemiei”, a scris Gates pe Twitter. „Omicron va ajunge în casele noastre, ale tuturor. Prieteni apropiați de-ai mei sunt acum bolnavi, iar eu mi-am anulat majoritatea planurilor de vacanță”. El a îndemnat oamenii să poarte măști, să evite aglomerațiile mari în interior și să facă rapelul pentru vaccinul anti-COVID-19.
Protocol
Echipele care lucrează la îndepărtarea piedestalului statuii generalului confederat Robert E. Lee din Richmond, Virginia, au găsit o capsulă a timpului îngropată acolo în 1887. Statuia ecvestră din bronz, ridicată în 1890, a fost dărâmată în septembrie – la mai bine de un an după ce guvernatorul Ralph Northam a ordonat îndepărtarea acesteia pe fondul protestelor împotriva rasismului și brutalității poliției din SUA, după uciderea lui George Floyd. Săptămâna trecută, lucrătorii au găsit partea superioară a unei cutii pătrate, încorporată într-un bloc uriaș de granit, la aproximativ 20 de metri de sol – în secțiunea principală a piedestalului, nu la baza acestuia. Cutia a fost deschisă, iar în interior au fost descoperite trei cărţi, un plic de pânză cu o fotografie şi o monedă de origine necunoscută, singurul obiect care nu a fost deteriorat de apă.
The Guardian
Autoritățile australiene învinovățesc un proprietar de terenuri și două companii că ar fi omorât zeci de koala, care sunt o specie protejată, în timpul unei operațiuni de defrișare care a avut loc anul trecut. Împotriva acestora au fost pronunțate peste 250 de acuzații de cruzime împotriva animalelor. Potrivit unui comunicat al Conservation Regulator al statului Victoria, 21 de koala au fost găsiți morți, iar alte zeci de animale au fost rănite pe o plantație din Cape Bridgewater, la aproximativ 377 de kilometri sud-vest de capitala statului, Melbourne, în februarie 2020. Autoritățile au fost nevoite să eutanasieze 49 dintre koala răniți, mulți dintre ei suferind de foame, deshidratare și fracturi. Pedeapsa maximă pentru o acuzație de cruzime împotriva animalelor este de aproape 78.000 de dolari, în cazul unei companii și de peste 32.000 de dolari sau 12 luni de închisoare pentru o persoană.
CTVNews
Cea mai veche universitate din Hong Kong a demolat, joi, o statuie care comemorează represiunea din 1989 împotriva protestatarilor din Piața Tiananmen. Acțiunea reprezintă cel mai recent pas în campania Chinei de a reduce la tăcere disidența locală. Operațiunea, care a avut loc noapte, a fost condamnată de activiștii pentru democrație din Hong Kong și etichetată drept un „act disprețuitor”. Statuia „Pillar of Shame”, cu o înălțime de opt metri, realizată de Jens Galschiot, se afla în campusul Universității din Hong Kong din 1997, anul în care fosta colonie britanică a fost predată înapoi Chinei. Sculptura reprezintă 50 de fețe îngrozite și trupuri torturate, îngrămădite unul peste altul, și comemorează protestatarii democrației uciși de trupele chineze în jurul Pieței Tiananmen în 1989. Prezența sa a fost o ilustrare vie a libertăților Hong Kong-ului în comparație cu China continentală, unde evenimentele de la Tiananmen sunt puternic cenzurate.
AFP
Fiecare persoană cu vârsta mai mare de 65 de ani care acceptă să primească prima doză de vaccin Covid-19 sau să facă rapelul va primi o plată unică de 75 de leva (38 EUR), a anunțat premierul bulgar Kiril Petkov. Premierul Petkov a prezentat strategia guvernului de combatere a Covid-19. Banii vor fi plătiți între lunile ianuarie și iunie anul viitor. Se speră că, astfel, numărul persoanelor vaccinate va crește cu 300.000, a mai spus Kiril Petkov. „Este timpul să ne suflecăm mânecile și să facem din Bulgaria o țară cu o rată medie de vaccinare”, a adăugat premierul bulgar.
Radio Bulgaria