Reprezentanții NATO au declarat, astăzi, că organizația este dispusă să discute cu Rusia despre controlul armelor și amplasarea de rachete, dar nu va permite Moscovei să se opună dorinței Ucrainei de a adera la alianță, avertizând despre riscul real de apariție a unui nou conflict în Europa. Declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a abordat doar o fracțiune dintre multiplele cereri prezentate de Rusia, care a forțat Occidentul să participe la masa negocierilor după ce a trimis aproximativ 100.000 de militari în apropierea graniței cu Ucraina. Stoltenberg a mai declarat, la Bruxelles, după patru ore de discuții între ambasadorii Alianței și delegația rusă, că NATO nu va lăsa Moscova să dicteze aranjamentele de securitate altor țări și să creeze sfere de influență periculoase. „Diferendele noastre nu vor fi ușor de rezolvat, dar este un semn pozitiv că aliații NATO și Rusia s-au așezat în jurul aceleiași mese și au discutat pe subiecte de fond”, a mai precizat Stoltenberg.
Reuters
Oficialii ONU le-au cerut imperios donatorilor să contribuie la instituirea unui ajutor umanitar de 4,4 miliarde de dolari pentru Afganistan în 2022, precizând că fondurile sunt esențiale pentru a asigura viitorul țării după o perioadă de tulburări marcată de confiscarea puterii de către talibani. Organizația Națiunilor Unite afirmă că suma, care se ridică la aproape un sfert din PIB-ul țării, este cea mai mare donație făcută vreodată pentru o singură țară și reprezintă de trei ori cifra primită de Afganistan în 2021, când guvernul susținut de SUA s-a prăbușit. Retragerea bruscă a ajutorului extern de anul trecut, după victoria talibanilor din august, a lăsat economia fragilă a Afganistanului în pragul colapsului, prețurile alimentelor crescând rapid și provocând foamete pe scară largă.
Reuters
Prețurile petrolului, care au crescut cu 50% în 2021, vor crește și mai mult în acest an, prevăd analiștii, spunând că lipsa capacității de producție și investițiile limitate în sector ar putea ridica prețul țițeiului la peste 100 de dolari pe baril. Miercuri, cotaţia barilului de ţiţei Brent se tranzacţiona la peste 84 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliații săi, un grup cunoscut sub numele de OPEC+, au crescut treptat producția, după reducerile implementate atunci când cererea de petrol pe piață s-a micșorat, în 2020. Totuşi, mulţi producători mici nu pot majora livrările şi alţii sunt îngrijoraţi că ar putea pompa prea mult ţiţei în cazul reducerii activităţii economice ca efect al pandemiei.
Reuters
Aproape un sfert dintre întreprinderile mici din nouă țări din întreaga lume intenționează să accepte monede digitale ca formă de plată în 2022, în timp ce 13% dintre consumatorii din aceste țări se așteaptă ca magazinele de vânzare cu amănuntul să înceapă să accepte plăți în criptomonede începând din acest an, conform unui sondaj realizat de Visa. Sondajul, realizat cu participarea a 2.250 de proprietari de afaceri mici din nouă țări, inclusiv Statele Unite ale Americii, Brazilia, Singapore și Canada, sugerează că, anul acesta, criptomonedele ar putea începe să se generalizeze ca mijloc de plată. În ciuda popularității în creștere în rândul investitorilor și profesioniștilor din retail, criptomonedele nu sunt utilizate pe scară largă pentru a plăti bunuri și servicii – în parte din cauza fluctuațiilor frecvente ale valorii lor. Visa a constatat că peste 30% dintre comercianții mici din Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Singapore și Brazilia intenționează să ofere clienților opțiunea de a plăti folosind monede virtuale în lunile următoare. În schimb, 19% dintre întreprinderile mici din Statele Unite și doar 8% din Canada se așteaptă să ofere monede digitale ca opțiune de plată în 2022. Aproape trei sferturi dintre companiile chestionate din întreaga lume au raportat că acceptarea de noi forme de plată este „fundamentală” pentru creșterea afacerii lor. Celelalte țări participante la sondaj sunt Germania, Irlanda și Rusia.
Reuters
Germania ar putea restricționa Telegram, dacă serviciul de mesagerie – popular printre grupurile de extremă-dreapta și oamenii care se opun restricțiilor legate de pandemie – continuă să încalce legea germană, a declarat ministrul de Interne Nancy Faeser. „Nu putem exclude acest lucru”, a spus ea pentru săptămânalul Die Zeit. „O restricționare totală a serviciului ar fi gravă și, în mod clar, ar reprezenta o ultimă soluție. Toate celelalte opțiuni trebuie epuizate mai întâi”. Aceasta a mai adăugat că Germania discută cu partenerii săi din Uniunea Europeană despre o modalitate de reglementare a serviciului de mesagerie Telegram.
Reuters
Irlanda va permite, pentru prima dată, accesul automat al persoanelor adoptate la documentele lor de naștere – în temeiul unor noi legi despre care guvernul speră că vor pune capăt unei „greșeli istorice” care a afectat mii de persoane trimise spre adopție, în secret, de instituțiile catolice. Conform unei anchete asupra abuzurilor practicate de biserica catolică în perioada 1920 – 1990, mulți copii provenind din relații în afara căsătoriei au fost trimiși spre adopție internațională sau au murit în așa-numitele cămine pentru mame necăsătorite. Legile internaționale spun că toți copiii ar trebui să își poată stabili identitatea, dar zeci de mii de persoane adoptate din Irlanda nu au, în prezent, dreptul să acceseze documentele lor de naștere. Ministrul Tineretului, Roderic O’Gorman, a declarat că noua lege, dacă va fi adoptată, va prevede eliberarea completă și neîngrădită a informațiilor despre naștere și a celor medicale, oricărei persoane de peste 16 ani, indiferent de dorințele părinților lor.
Reuters
Thailanda plănuiește să colecteze o taxă de 300 de baht (9 dolari) de la turiștii străini, începând din luna aprilie. Sumele vor fi folosite pentru a dezvolta atracții și pentru a acoperi o asigurare împotriva accidentelor pentru străinii care nu își pot plăti singuri costurile acesteia, au declarat miercuri înalți oficiali din turism. Taxa se adaugă la o listă de cerințe impuse pentru turiștii străini care doresc intrarea în Thailanda. Acestea includ plata în avans pentru testele COVID-19, cazarea la hotel sau carantină și asigurarea de călătorie cu acoperire pentru tratamentul COVID-19 de cel puțin 50.000 USD. Thailanda, una dintre cele mai populare destinații de călătorie din Asia, a fost grav afectată de o scădere a turismului indusă de pandemie – însumând doar aproximativ 200.000 de sosiri anul trecut, comparativ cu aproape 40 de milioane în 2019. Noua taxă va fi plătită odată cu biletele de avion și face parte din planurile guvernamentale pentru un turism durabil.
Reuters
Argentina se confruntă cu un val istoric de căldură, cu temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius, suprasolicitând rețelele electrice și forțând rezidenții să îți întrerupă activitățile în aer liber. Sute de mii de oameni au rămas fără electricitate în zona din jurul orașului Buenos Aires, după ce termometrele au înregistrat 45°C. Argentina, unde vremea caldă și uscată, influențată de fenomenul meteorologic La Nina, afectează deja recoltele, a devenit – timp de câteva ore – cel mai cald loc de pe pământ. Autoritățile i-au avertizat pe locuitori să nu stea în soare în cea mai fierbinte parte a zilei, să poarte haine ușoare și să se hidrateze. Meteorologii spun că valul de căldură cu valori extreme de temperatură va fi analizat chiar și după ce temperaturile vor reveni la normal, pentru că va genera unele înregistrări istorice pentru Argentina.
Reuters
Șobolanul Magawa, antrenat să detecteze minele din Cambodgia, a murit la vârsta de 8 ani – după ce a găsit peste 100 de mine antipersonal și explozibili în timpul unei cariere de cinci ani și a salvat o mulțime de vieți în Asia de Sud-Est. Magawa, un șobolan gigant african care a fost antrenat de organizația internațională de caritate APOPO, a primit titlul de „HeroRAT” și o medalie de aur, în 2020, pentru „curajul salvator și devotamentul față de activitatea sa”. Cariera sa, începută în 2016, a luat final anul trecut, când șobolanul a fost pensionat și a fost mutat la Centrul de vizitatori APOPO din Siem Reap. Marcată de zeci de ani de război civil, Cambodgia este una dintre țările cele mai puternic minate din lume, cu peste 1.000 km pătrați de teren încă contaminat.
Reuters
Cenușa vulcanică rămasă dintr-o erupție uriașă i-a ajutat pe oamenii de știință să stabilească faptul că fosilele timpurii ale lui Homo Sapiens, găsite în Etiopia în 1967, sunt mai vechi decât se credea anterior – oferind o nouă perspectivă asupra îmceputurilor speciei noastre. Cercetătorii au anunțat, miercuri, că au folosit amprentele geochimice ale unui strat gros de cenușă găsit deasupra sedimentelor care conțin fosilele, pentru a se asigura că aceasta a rezultat dintr-o erupție care a aruncat precipitații vulcanice pe o zonă largă a Etiopiei cu aproximativ 233.000 de ani în urmă. Deoarece fosilele au fost localizate sub această cenușă, ele au precedat erupția – au spus cercetătorii, deși nu se știe exact cu anume câți ani. Anterior se credea că fosilele nu aveau mai mult de 200.000 de ani. Fosilele, numite Omo I, au fost descoperite în sud-vestul Etiopiei, într-o regiune numită formațiunea geologică Omo Kibish, în timpul unei expediții conduse de regretatul paleoantropolog Richard Leakey. Acestea includ mai multe părți de schelet: o boltă craniană destul de completă și maxilarul inferior, unele vertebre și părți ale brațelor și picioarelor. Noile descoperiri sunt conforme cu cele mai recente modele științifice ale evoluției umane, care plasează apariția Homo Sapiens în urmă cu 350.000 până la 200.000 de ani, a declarat vulcanologul de la Universitatea din Cambridge, Celine Vidal, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.
Reuters