Președintele francez Emmanuel Macron a ajuns, astăzi, la Moscova pentru a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să reducă tensiunile cu Ucraina. Moscova a primit vizita cu rezerve, spunând că va asculta ideile lui Macron, dar a minimizat așteptările privind o eventuală înțelegere. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este la curent cu planurile lui Macron de a reduce tensiunile, însă a adăugat: „Situația este prea complexă pentru a ne aștepta la înțelegeri decisive în cursul unei singure întâlniri”. Anterior vizitei, Macron a discutat telefonic cu aliații occidentali, dar și cu Putin și cu liderul Ucrainei și își va continua turneul, marți, cu o călătorie la Kiev. Analiștii sunt de părere că președintele francez a investit mult capital politic în această misiune, iar un eventual eșec s-ar dovedi jenant pentru diplomația europeană. Surse apropiate lui Macron au spus că unul dintre obiectivele vizitei a fost să se câștige timp și să „înghețe” actuala situație politică timp de câteva luni sau cel puțin până în luna aprilie, lună în care în Europa au loc alegeri în Ungaria, Slovenia și, în mod crucial pentru Macron, în Franța.
Reuters
În ciuda cererii record și a prețurilor ridicate la gaze pe piețele europene, compania de stat rusă Gazprom a exportat cantități istorice scăzute de gaz către UE, a declarat astăzi președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Există tot mai multe dovezi că Kremlinul continuă să folosească aprovizionarea cu gaze ca pârghie politică”, a adăugat ea. Din cauza a ceea ce von der Leyen numește „comportamentul comercial foarte ciudat al Gazprom” și a rolului crucial pe care gazele fosile îl vor juca în mixul energetic al Europei, blocul caută din ce în ce mai mult să-și diversifice aprovizionarea cu gaze. Luna trecută, UE și SUA au emis o declarație privind colaborarea pentru a asigura securitatea energetică a Europei, iar von der Leyen a readus în prim-plan această colaborare. „Construim un parteneriat de securitate energetică cu SUA. Este vorba în primul rând despre mai multe livrări de gaz natural lichefiat. În paralel, discutăm și cu alți furnizori de gaze, de exemplu Norvegia, privitor la creșterea livrărilor lor către Europa”, a mai anunțat von der Leyen.
Euractiv
Banca Credit Suisse a fost acuzată, astăzi, de către un tribunal elvețian, că ar fi permis unei bande bulgare de traficanți de cocaină să spele milioane de euro, o parte dintre bani fiind aduși direct în valize de către traficanți. În primul proces penal intentat vreodată unei bănci importante din Elveția, procurorii cer despăgubiri de la Credit Suisse în valoare de aproximativ 42,4 milioane de franci elvețieni. Aceștia acuză reprezentanții celei de-a doua bănci din țară, inclusiv pe unul dintre foștii săi manageri de relații, că nu au luat toate măsurile necesare pentru a-i împiedica pe presupușii traficanți de droguri să ascundă și să spele numerar între 2004 și 2008. „Credit Suisse respinge fără rezerve ca nefondate toate acuzațiile în această chestiune și este convinsă că fostul său angajat este nevinovat”, au ripostat reprezentanții băncii, într-o declarație pentru Reuters, precizând că se vor apăra energic în instanță. Cazul a suscitat un interes deosebit în Elveția, unde este văzut ca un test pentru procurorii care adoptă, în premieră, o poziție potențial mai dură împotriva băncilor țării.
Reuters
Fostul ministru de Interne albanez Saimir Tahiri a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru abuz în serviciu de către Curtea Specială împotriva Corupției și Crimei Organizate din Albania. Tahiri a facilitat traficul de droguri pentru un grup infracțional și a primit cadouri de la membrii acesteia în timpul mandatului său, potrivit judecătorului. Aceeași sentință a fost pronunțată și lui Jaeld Cela, șeful poliției din Vlora sub mandatul lui Tahiri ca ministru de interne. Fostul ministru a fost arestat inițial în 2017 sub acuzația de trafic de droguri. Procurorii au cerut 12 ani de închisoare pentru „trafic internațional de droguri”, participare la o „organizație criminală structurată” și „activitate criminală în cadrul unei organizații criminale structurate”. Instanța a renunțat, însă, la toate cele trei acuzații și l-a condamnat pe fostul ministru doar pentru abuz în serviciu, pentru care nu a fost acuzat inițial. Cu toate acestea, Înalta Curte din Albania a decis că Tahiri trebuie rejudecat de un alt complet de judecată, având în vedere eșecurile procurorilor din timpul procesului său anterior.
Euractiv
Parchetul Suprem din Bulgaria a deschis o anchetă privind așa-numitele „pașapoarte de aur”. Procuratura a anunțat că au fost puse sub acuzație peste 100 de cazuri de persoane care au obținut cetățenia bulgară sub pretexte false, prin utilizarea schemei care presupunea obținerea cetățeniei pe baza investițiilor. O declarație din 7 februarie a Parchetului a spus că acuzațiile au implicat în cea mai mare parte cetățeni ai Rusiei și Chinei. Guvernul premierului Kiril Petkov a luat măsuri pentru a cere Parlamentului să desființeze schema de acordare a cetățeniei, despre care Comisia Europeană și-a exprimat în mod repetat temerile. Până acum, proiectul de lege a fost aprobat în primă lectură de către Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului. Ancheta procuraturii a fost inițiată în urma unei conferințe de presă susținută în 4 februarie de deputatul Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, Hamid Hamid, care a susținut că între 2015 și 2021, persoanelor – inclusiv unora care lucrează pentru serviciile de informații ale Chinei – li s-a acordat cetățenia sau rezidența în Bulgaria în baza unor investiții fictive. De fapt, acestea plătiseră sume identice de bani într-o anumită bancă, iar apoi folosiseră fotocopii ale bonurilor de depozit pentru a li se acorda cetățenia sau rezidența.
The Sofia Globe
În 2020, 3,5 milioane de perechi de schiuri și snowboard-uri au fost produse în statele membre ale Uniunii Europene. În același an, UE a exportat 1,9 milioane de perechi de schiuri și snowboard-uri în țări din afara comunității și a importat 1,1 milioane din aceleași produse, potrivit statisticilor publicate recent de Eurostat. Aproape jumătate din producția Uniunii Europene în 2020 revine Austriei. Dintre statele membre, cei mai mari exportatori sunt Austria (2,1 milioane de perechi de schiuri și snowboard-uri), Bulgaria (564.700) și Franța (551.200). Mai mult de o treime din producția europeană este exportată în Statele Unite (37%). Elveția și Canada se află pe lista celor mai mari importatori din afara UE. Cel mai mare importator de astfel de produse în Uniunea Europeană este Ucraina, care reprezintă 48% din totalul importurilor.
Novinite
Locuitorii din orașul austriac Wimpassing au votat împotriva construcției unui parc solar de 52 de hectare, în condițiile în care Austria încearcă să renunțe la gazul rusesc, pe fondul crizei energetice și a tensiunilor de la granița cu Ucraina. Întrebați dacă un teren aparținând familiei nobiliare maghiare Esterhazy ar trebui să devină un parc solar de mari dimensiuni, 61,5% din locuitorii orașului situat în statul Burgenland și-au exprimat dezacordul. Aceasta în ciuda faptului că pentru regiunea Burgenland, slabă din punct de vedere economic, generarea de energie regenerabilă ar aduce beneficii economice cruciale. Pe măsură ce prețurile la energie ating cote record, iar Austria se numără printre statele din UE cele mai dependente de gazul rusesc, energia regenerabilă este văzută ca o cale ieftină de ieșire din impas. În Burgenland, construirea de panouri solare pe spațiu deschis ar fi posibilă pe aproximativ 1.400 de hectare.
Euractiv
Partidul maori din Noua Zeelandă a cerut oficial „divorțul” de coroana britanică și îndepărtarea familiei regale din funcția de șef al statului Noua Zeelandă. Apelul a fost făcut cu ocazia împlinirii a 182 de ani de la semnarea tratatului de la Waitangi (sau Te Tiriti o Waitangi), documentul juridic care stă la baza fondării Noii Zeelande. „Dacă privim legământul nostru fondator ca pe o căsătorie între tangata whenua [populația indigenă] și coroană, atunci Te Tiriti este copilul acelei căsătorii. Este timpul ca tangata whenua să primească custodia completă”, a spus co-președintele partidului Maori Pāti, Rawiri Waititi. „Asta nu înseamnă că monarhia nu va mai avea responsabilități. Dacă un cuplu divorțează, nu îți pierzi responsabilitatea pentru copilul tău. Aceasta va fi o oportunitate de a reimagina un parteneriat mai semnificativ și mai împlinit”, a adăugat el. Tratatul a garantat populației maori protecția coroanei asupra drepturilor lor funciare. Dar în cei 100 de ani care au urmat semnării sale, maorii și-au pierdut mai mult de 90% din pământuri, printr-un amestec de confiscare de către coroană, vânzări private sau guvernamentale și practici ale instanțelor de teren care nu recunoșteau proprietatea colectivă. Apelul pentru înlăturarea reginei din funcția de șef al statului este o schimbare importantă în politica partidului maori, care în 2017 s-a opus inițiativei de a transforma regatul într-o republică.
The Guardian
Un grup de cercetători a descoperit într-un sit din regiunea Pallars Jussà (Lleida) o nouă specie de dinozaur, lungă de 18 metri și cântărind aproximativ 14 tone, care trăia în Pirinei în urmă cu 70 de milioane de ani. Oamenii de știință de la Institutul Catalan de Paleontologie Miquel Crusafont, Muzeul Conca Dellà, Universitatea Autonomă din Barcelona, Universitatea din Zaragoza și Noua Universitate din Lisabona au denumit noua specie de dinozaur „titanozaur” (abditosaurus kuehnei, denumirea științifică) datorită dimensiunilor sale. Acesta este cel mai complet schelet semiarticulat al acestui grup de dinozauri erbivori descoperit până acum în Europa. Specia face parte dintre ultimele comunități de sauropode titanozauriene din Europa, existentă înainte de dispariția dinozaurilor în urmă cu 66 de milioane de ani, au mai spus cercetătorii.
EFE
Autobuz, metrou, tren, tramvai sau gondolă? Sistemul de transport public din Paris se va diversifica prin adăugarea unei noi modalități de deplasare în capitala Franței, după ce propunerile de construire a unei noi linii de telecabină au trecut de o nouă rundă de studii. Linia Câble 1 (C1) va lega suburbiile din sud-estul capitalei, Créteil și Villeneuve-Saint-Georges, cu liniile metroului din Paris, facilitând o călătorie de 4,5 km în doar 17 minute – mai puțin de jumătate din timpul aceleiași călătorii cu autobuzul. Aceasta nu a fost singura opțiune luată în calcul pentru îmbunătățirea traficului. Urbaniștii din Paris au luat în considerare alte trei posibilități: adăugarea mai multor autobuze în zonă, construirea unui nou pod care să facă legătura directă cu stația de metrou Créteil Pointe du Lac și îmbunătățirea conexiunilor de transport către o altă stație din apropiere. Telecabina a oferit însă o soluție mai ieftină, cu un preț estimat la 132 de milioane de euro. Construcția va începe anul acesta, iar telecabina va funcționa pentru pasageri din 2025, a declarat Laurent Probst, directorul general al autorității regionale de transport IDFM. Telecabina C1 din Paris nu ar fi prima de acest gen din Franța. În 2016, orașul Brest a deschis un traseu de telecabină de 460 de metri lungime, care leagă cartierele peste un râu.
EuroNews