Rusia a negat că a bombardat un spital de copii din Mariupol și a declarat că astfel de afirmații sunt “știri false”. Consiliul municipal din Mariupol a declarat că lovitura aeriană asupra spitalului a ucis trei persoane, inclusiv un copil. Autoritățile au precizat că atacul a rănit, de asemenea, cel puțin 17 persoane, inclusiv femei care așteptau să nască, medici și copii care au fost îngropați sub dărâmături. Moscova a susținut că, deși clădirea a fost anterior o maternitate, în prezent fost preluată de trupe. “Așa se nasc știrile false”, a scris pe Twitter Dmitri Polyanskiy, prim-adjunctul reprezentantului permanent al Rusiei la Națiunile Unite. Acesta a declarat că Rusia a avertizat pe 7 martie că spitalul a fost transformat într-o locație militară, din care ucrainenii trag.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Kremlinul va căuta informații de la armata rusă, după ce aceasta a fost acuzată că a bombardat spitalul de copii. Între timp, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat că afirmația potrivit căreia forțele rusești au bombardat un spital pentru copii din Mariupol reprezintă “terorism informațional”. Dmitri Peskov a declarat miercuri că forțele ruse “nu trag asupra țintelor civile” și a precizat joi că Moscova va analiza incidentul. Ambasada Rusiei la Londra a susținut, de asemenea, că imaginile cu femeile însărcinate au fost interpretate de actrițe. Într-o postare pe Twitter, reprezentanții ambasadei au scris, alături de două imagini, că în acestea este prezenta o bloggerița cunoscută, Marianna Podgurskaya, într-adevăr însărcinată. “Ea a jucat de fapt rolurile ambelor femei însărcinate din fotografii. Iar primele fotografii au fost de fapt făcute de faimosul fotograf propagandist Evgeniy Maloletka, mai degrabă decât de salvatori și martori, așa cum ar fi de așteptat” – au scris diplomații ruși.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că a confirmat 10 morți și 16 răniți în atacurile asupra unităților sanitare și ambulanțelor de la începutul luptelor – nu este clar dacă această cifră include și atacul asupra maternității.
Sky News

Așteptările au fost reduse atunci când Dmytro Kuleba din Ucraina și Serghei Lavrov din Rusia s-au întâlnit joi în Turcia, pentru prima dată de când forțele lui Vladimir Putin au invadat Ucraina în urmă cu două săptămâni. Prin urmare, nu au existat prea multe surprize după întâlnirea din Antalya, când ministrul ucrainean de externe a raportat că nu s-a făcut “niciun progres” în vederea ajungerii la un acord de încetare a focului, în timp ce armata rusă continuă să bombardeze orașe ucrainene.
Kuleba a cerut Rusiei să permită evacuarea civililor din orașul asediat Mariupol printr-un “coridor umanitar”, dar a declarat că Lavrov nu a promis nimic în acest sens. Ministrul ucrainean a declarat că omologul său rus nu a fost în măsură să ia un astfel de angajament, dar a fost de acord să discute cu autoritățile relevante. Kuleba a declarat că întâlnirea a fost “dificilă”, dar a adăugat că cele două părți au fost de acord să continue discuțiile, afirmând că Ucraina este pregătită pentru diplomație. Dar Moscova, a spus el, încă urmărește “o capitulare din partea Ucrainei”, iar Kievul nu avea de gând să facă acest lucru. Dimpotrivă, Ucraina era hotărâtă să se apere. Înaintea întâlnirii, Ucraina a declarat că va cere o încetare imediată a focului, o îmbunătățire a situației umanitare din orașele ucrainene și o retragere a trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean.
Discuțiile dintre cele două părți au durat o oră și 40 de minute, în prezența ministrului turc de externe Mevlüt Cavusoglu. Ulterior, cei doi au susținut conferințe de presă separate.
Lavrov a declarat că Putin nu va refuza o întâlnire cu omologul său ucrainean Volodymyr Zelenskyy pentru a discuta probleme “specifice”. Ministrul rus de externe a calificat drept “periculoasă” furnizarea de arme de către Occident către Ucraina și a mai afirmat că maternitatea bombardată la Mariupol este folosită ca bază de naționaliștii ucraineni, fără a furniza dovezi. El a respins preocupările legate de victimele civile în război ca fiind “țipete patetice” ale dușmanilor Rusiei. A existat o retorică familiară din partea lui Lavrov atunci când s-a adresat întrebărilor reporterilor după ce a prezentat relatarea sa despre întâlnire. El a repetat afirmațiile Moscovei potrivit cărora Rusia încearcă să scape Ucraina de “naziști”. Lavrov a mai spus că Rusia nu are planuri de a ataca nicio altă țară. “Nu plănuim să atacăm alte țări, nu am atacat nici Ucraina. Cu toate acestea, tocmai am explicat Ucrainei în mod repetat că o situație reprezenta o amenințare directă la adresa securității Federației Ruse”, a declarat el.
EuroNews

Fostul cancelar german Gerhard Schröder se află la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul unui efort de mediere pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Schröder, care ar urma să se întâlnească cu Putin joi seara, a fost supus unor critici acerbe în țară și în străinătate pentru că a refuzat să rupă legăturile sale strânse cu Moscova după invazia lui Putin în Ucraina. Chiar și mai mulți angajați ai biroului său au demisionat săptămâna trecută, după ce a insistat să își păstreze funcțiile de conducere la giganții energetici Rosneft și Gazprom, legați de Kremlin. Schröder, un social-democrat, a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005. De atunci, el s-a bucurat de o carieră profitabilă în afaceri datorită rolurilor sale în domeniul energiei din Rusia.
Vizita lui Schröder la Moscova a urmat unor discuții la Istanbul cu un politician ucrainean, membru al delegației țării pentru discuțiile de pace cu Rusia – potrivit unei relatări detaliate a inițiativei furnizate pentru Politico de către o persoană strâns implicată. “Ucraina a vrut să vadă dacă Schröder ar putea construi o punte de dialog cu Putin”, a declarat surs Politico. Săptămâna trecută, ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrij Melnyk, a sugerat că Schröder ar putea încerca să medieze între Moscova și Kiev. Oficiali guvernamentali germani au declarat că nu au fost informați în prealabil despre inițiativa lui Schröder. Potrivit relatării furnizate către Politico, deschiderea ucraineană către Schröder a venit vinerea trecută prin intermediul editorului elvețian Ringier, pentru care fostul cancelar a lucrat ca și consultant – până când acest aranjament a fost suspendat după ce Putin a lansat invazia către țara vecină. Un politician ucrainean din Kiev l-a contactat pe directorul executiv al Ringier, Marc Walder, și i-a cerut să îi transmită lui Schröder un mesaj prin care să îi transmită că guvernul său ar dori să îl folosească ca mediator. Acesta l-a informat pe Schröder, care a fost de acord și a zburat împreună cu soția sa la Istanbul luni. Întâlnirea a fost organizată cu ajutorul Ministerului de Externe al Turciei. Schröder s-a întâlnit luni după-amiază, la Palatul Dolmabahçe din Istanbul, cu o delegație ucraineană, condusă de Rustem Umerov, un deputat ucrainean care a luat parte la recentele discuții de încetare a focului cu Moscova din Belarus. Acesta i-a spus lui Schröder că președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy ar dori ca cancelarul să se folosească de relația sa cu Putin pentru a încerca să negocieze cel puțin o încetare a focului.
Schröder a declarat că nu era sigur că Putin îl va primi la Moscova, dar că va încerca. Ucrainenii i-au dat lui Schröder indicații cu privire la câteva puncte-cheie asupra cărora ar fi dispuși să negocieze, inclusiv aspirațiile Ucrainei în ceea ce privește NATO, statutul Crimeei și viitorul regiunii Donbas.
Politico

China speră ca războiul din Ucraina să se oprească cât mai curând posibil, a declarat joi ministrul de externe Wang Yi, care a descris pentru prima dată situația din Ucraina ca fiind un “război”. “Sperăm ca luptele și războiul să se oprească cât mai curând posibil”, a declarat Wang, citat de televiziunea de stat CCTV, într-o videoconferință cu omologul său francez Jean-Yves Le Drian. Wang a făcut apel la calm pentru toate părțile implicate și luarea mai multor măsuri pentru a preveni escaladarea situației din Ucraina, a relatat CCTV. Până acum, Beijingul s-a abținut să califice atacul Rusiei asupra Ucrainei drept o “invazie” sau să îl condamne. Cenzorii chinezi, care stabilesc ce se poate discuta pe platformele de socializare din țară, au redus – până acum – la tăcere opiniile cetățenilor care protestează online împotriva invaziei Rusiei în Ucraina. În zilele de după atacul Rusiei din 24 februarie, comentariile de pe platformele de socializare chineze Weibo, WeChat și Douyin au susținut în general Rusia și pe președintele Vladimir Putin. Multe postări care contestau acest lucru, sau chiar susțineau pacea, au dispărut rapid și nu mai pot fi vizualizate.
Reuters
The Telegraph

Marea Britanie este foarte îngrijorată de posibila utilizare a armelor chimice de către Rusia în Ucraina, a declarat ministrul britanic de externe Liz Truss la CNN, avertizând că ar fi o greșeală gravă dacă președintele rus Vladimir Putin le-ar folosi. “Suntem foarte îngrijorați de potențiala utilizare a armelor chimice. Am văzut Rusia folosind aceste arme înainte, în câmpurile de conflict, dar aceasta ar fi o greșeală gravă din partea Rusiei, care s-ar adăuga la greșelile grave făcute deja de Putin”, a declarat Truss. Comentariile vin la o zi după ce Statele Unite au negat acuzațiile reînnoite ale Rusiei, potrivit cărora Washingtonul ar opera laboratoare de arme biologice în Ucraina. Oficialii americani au calificat afirmațiile drept “rizibile” și au sugerat că Moscova ar putea utiliza aceste zvonuri, pregătind astfel terenul pentru a folosi o armă chimică sau biologică.
Anterior afirmațiilor lui Truss, ministrul britanic al forțelor armate, James Heappey, a fost întrebat – tot astăzi – dacă utilizarea armelor chimice ar putea depăși o “linie roșie” care a dus la implicarea în conflict a membrilor NATO. “Nu cred că este util să ne angajăm ferm în acest moment cu privire la locul unde se află acea linie roșie, dar cred că președintele Putin trebuie să fie foarte clar că atunci când alte țări au folosit arme chimice a provocat un răspuns internațional. Cred că el (Putin) ar trebui să reflecteze foarte urgent asupra a ceea ce s-a întâmplat cu alte țări unde au folosit acest lucru”, a declarat Heappey la radio BBC.
Războiul Rusiei în Ucraina a intrat în a treia săptămână, fără ca niciunul dintre obiectivele declarate să fie atins – în ciuda miilor de oameni uciși, a celor peste două milioane de persoane devenite refugiați și a miilor de oameni care se ascund în orașele asediate sub bombardamente neîncetate.
Reuters

Declarația ministrului britanic de externe Liz Truss, potrivit căreia Rusia ar putea ataca statele baltice și Republica Moldova, este un exemplu de fals britanic, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în urma discuțiilor cu miniștrii de externe ucrainean și turc Dmitri Kuleba și Mevlut Cavusoglu. “Nu am spus niciodată că vom avea planuri pentru țările membre NATO. Noua mea colegă Liz Truss este cea care a vorbit despre acest subiect, spunând că, dacă Putin nu pierde în Ucraina, atunci nu va mai exista nicio limită pentru ambițiile sale, iar statele baltice și Moldova vor fi următoarele ținte. Așadar, nu noi suntem cei care vorbim despre asta. Este vorba de Liz Truss, care este faimoasă pentru aforismele sale”, a afirmat Lavrov. Potrivit ministrului rus de externe, declarația lui Truss este “un exemplu clar pentru cultura, politica și diplomația engleză”. “Asta pentru că englezii au scris falsul testament al lui Petru cel Mare exact în același mod. Și aceste afirmații merg, practic, pe aceeași linie”, a adăugat șeful diplomației ruse. Truss a declarat într-un interviu acordat publicației Daily Mail pe 20 februarie că Rusia nu se va opri la Ucraina dacă Occidentul îi va permite să invadeze această țară. Ea a spus că statele baltice și Balcanii de Vest sunt în pericol.
TASS

Rusia nu va mai participa la Consiliul Europei, deoarece țările UE și NATO, care sunt neprietenoase cu Rusia, își continuă politica de distrugere a organizației și a spațiului umanitar și juridic comun din Europa, se arată în comunicatul Ministerului rus de Externe, publicat joi. Potrivit surselor diplomatice, țările UE și NATO, neprietenoase Rusiei, care abuzează de majoritatea lor absolută în Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CMCE), continuă să urmeze “o direcție spre distrugerea Consiliului Europei și a spațiului umanitar și juridic comun din Europa”. “Rusia nu va lua parte la transformarea celei mai vechi organizații europene de către membrii NATO și cei care îi urmează cu obediență în UE într-un alt loc de scandări despre superioritatea Occidentului și de grandomanie. Lăsați-i să se bucure de interacțiune între ei, fără Rusia”, a notat ministerul. Oficialii ruși au subliniat că mersul evenimentelor “devine ireversibil”. “Rusia nu intenționează să tolereze aceste acțiuni subversive desfășurate de Occidentul colectiv în vederea instituirii unei “ordini bazate pe reguli” care să înlocuiască dreptul internațional călcat în picioare de SUA și sateliții săi”, se arată în document. La 24 februarie, președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-o alocuțiune televizată, că, răspunzând la o solicitare a șefilor republicilor din Donbass, a luat decizia de a desfășura o operațiune militară specială pentru a proteja oamenii “care suferă de opt ani de abuzuri și genocid din partea regimului de la Kiev”. Liderul rus a subliniat că Moscova nu intenționează să ocupe teritorii ucrainene. În urma acestei declarații, SUA, UE, Marea Britanie și o serie de alte țări au anunțat introducerea de sancțiuni împotriva entităților juridice și a persoanelor fizice din Rusia – susțin oficialii ruși.
TASS

Rusia a ripostat la sancțiunile occidentale pentru invadarea Ucrainei prin impunerea unor interdicții de export pentru o serie de produse până la sfârșitul anului 2022. Interdicția vizează exporturile de echipamente de telecomunicații, medicale, auto, agricole și electrice, precum și unele produse forestiere, cum ar fi lemnul. Ministerul Economiei a declarat că măsurile suplimentare ar putea include restricționarea accesului navelor străine în porturile rusești. Acesta a declarat: “Aceste măsuri sunt un răspuns logic la cele impuse Rusiei”.
Ministerul a adăugat că interdicțiile impuse țărilor care au “comis acțiuni neprietenoase” au fost “menite să asigure funcționarea neîntreruptă a sectoarelor cheie ale economiei”. Guvernele din Occident au impus o serie de sancțiuni Rusiei, în special în ceea ce privește cumpărarea de petrol și împotriva oligarhilor miliardari considerați apropiați de președintele Vladimir Putin. Aproximativ 48 de țări vor fi afectate, inclusiv UE și SUA. Prim-ministrul rus Mihail Mișușin a declarat că interdicția va include exporturile de bunuri fabricate de companii străine care operează în Rusia. Printre articole se numără mașini, vagoane de tren și containere. Această decizie vine în contextul în care fostul președinte rus Dmitri Medvedev a avertizat că activele deținute de companiile occidentale care s-au retras din Rusia ar putea fi naționalizate. Mai multe firmele au plecat în masă sau au întrerupt investițiile, inclusiv giganți industriali și minieri precum Caterpillar și Rio Tinto, Starbucks, Sony, Unilever și Goldman Sachs. Miercuri, Moscova a aprobat o legislație care a făcut primul pas spre naționalizarea activelor firmelor străine care părăsesc țara. Într-o declarație de joi, dl Medvedev a spus: “Guvernul rus lucrează deja la măsuri, care includ falimentul și naționalizarea proprietății organizațiilor străine. “Companiile străine ar trebui să înțeleagă că revenirea pe piața noastră va fi dificilă.” El i-a acuzat pe investitorii străini că au creat “panică” pentru rușii obișnuiți, care acum și-ar putea pierde mijloacele de trai. Potrivit celor mai recente cifre, Rusia este al 19-lea partener comercial al Regatului Unit, schimburile comerciale dintre cele două națiuni ridicându-se la 15,9 miliarde de lire sterline.
BBC News

Ministerul rus al Industriei și Comerțului a propus interzicerea exporturilor de lemn și a produselor legate de lemn (cum ar fi materiile prime pentru producția de hârtie și placaj) către “țări neprietenoase”, până la sfârșitul acestui an – a anunțat joi ministerul într-un comunicat, în urma unei întâlniri a ministrului Denis Manturov cu ministrul Resurselor Naturale. Ministerul Industriei și Comerțului se așteaptă ca un decret guvernamental corespunzător să fie adoptat în viitorul apropiat. “Ministerul rus al Industriei și Comerțului a propus impunerea unei interdicții asupra exporturilor de lemn și a unui număr de articole fabricate din lemn până la sfârșitul acestui an. Interdicția va acoperi țările neprietenoase care au fost introduse pe listă, inclusiv SUA și țările UE. Lemnul brut de mesteacăn (principala materie primă pentru producția de hârtie) și combustibilul sub formă de așchii plasate sub interdicție sunt bunuri critice pentru Uniunea Europeană”, se arată în comunicat. Spre exemplu, a precizat ministerul, materia primă rusească reprezintă asigură 10-15% din necesarul pieței finlandeze pentru acest tip de materiale, adăugând că țara va fi cu greu capabilă să înlocuiască aceste livrări peste noapte. “La rândul său, interzicerea exporturilor de materie primă pentru producția de placaj și OSB, pe fondul taxelor antidumping impuse de UE asupra placajului gata preparat din Rusia, va împiedica producătorii europeni să sporească capacitățile propriilor întreprinderi care utilizează materii prime rusești”, potrivit comunicatului. Interdicția va “garanta satisfacerea cerințelor pieței interne în ceea ce privește materiile prime disponibile, precum și încurajarea unei creșteri suplimentare a profunzimii prelucrării lemnului în interiorul țării”, consideră agenția federală.
TASS

Pe 24 februarie, în timp ce Rusia își lansa invazia în Ucraina, o imagine a început să se răspândească pe rețelele de socializare – o fotografie a poetului rus Pușkin, numărul șapte și câteva rânduri cu emoji-ul “persoană care merge”. Pentru cunoscători, semnificația era clară – o locație (Piața Pușkin, în Moscova), o oră și un apel la protest împotriva acțiunilor guvernului. Emoji-urile sunt un cod folosit de ani de zile în Rusia pentru a se referi la proteste – un cod atât de bine cunoscut de autorități, încât abia dacă mai este un cod, potrivit grupului pentru drepturile omului OVD-Info.
Mesajele codificate sunt necesare, în condițiile legislației ruse. Protestele neautorizate au fost interzise în țară din 2014, iar încălcarea regulilor poate duce la până la 15 zile de detenție pentru o primă abatere. Recidiviștii pot primi pedepse cu închisoarea de până la cinci ani. De atunci, activiștii obișnuiesc să folosească diverse fraze codificate pentru a se organiza online. “Este ceva de genul: “Hai să mergem să ne plimbăm până în centru” sau “Vremea este minunată pentru o plimbare””, spune Maria, care dorește să își păstreze anonimatul. Acesta este mesajul pe care îl va trimite prietenilor ei pentru a-i anunța că intenționează să participe la un protest. Limbajul codificat a început ca o modalitate de a se sustrage cenzurii guvernamentale, iar consecințele nefolosirii lui pot fi grave. Astfel, mesajele explicite au dus, de multe ori, la reținerea de către autorități a celor care au participat la proteste. Există dovezi despre rețineri bazate exclusiv pe activitatea din social media, la audierile în instanță a celor reținuți fiind prezentate capturi de ecran cu mesajele incriminatoare postate. Aproape 14.000 de persoane au fost reținute în Rusia de la începutul conflictului, în urmă cu două săptămâni, în principal pentru că au participat la proteste, potrivit OVD-Info – care oferă consultanță juridică. Închiderea instituțiilor media independente, blocarea Facebook și restricțiile impuse rușilor care postează pe TikTok au eliminat căi cheie de acces la informații, spune Leonid Drabkin, coordonatorul OVD-Info, iar oamenii se vor autocenzura de frică.
BBC News