Liderul regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud a anulat planurile de a organiza un referendum privind aderarea la Rusia, pe care predecesorul său îl programase pentru 17 iulie. Osetia de Sud s-a aflat în centrul războiului dintre Rusia și Georgia din 2008, în urma căruia Kremlinul a recunoscut acest teritoriu ca stat independent și a amplasat baze militare în zonă.
Într-un decret emis de președintele de facto al enclavei controlate de Moscova, Alan Gagloev, acesta a invocat “incertitudinea privind consecințele juridice ale problemei supuse referendumului”. Decretul a subliniat, de asemenea, “inadmisibilitatea unei decizii unilaterale a unui referendum privind chestiuni care afectează drepturile și interesele legitime ale Federației Ruse”. Gagloev a ordonat “organizarea, fără întârziere, de consultări cu partea rusă cu privire la întreaga gamă de probleme legate de integrarea ulterioară a Osetiei de Sud și a Federației Ruse”.
La 13 mai, predecesorul lui Gagloev, Anatoli Bibilov, a semnat un decret privind organizarea referendumului, citând “aspirația istorică” a regiunii de a se alătura Rusiei, a declarat atunci biroul său. Bibilov și-a a pierdut însă candidatura pentru realegere la începutul acestei luni. Rusia și-a exprimat speranța că Gagloev va păstra “continuitatea” în legăturile cu Moscova. Tbilisi a denunțat anterior ca “inacceptabile” planurile Osetiei de Sud de a organiza un referendum privind aderarea la Rusia.
Regiunea Osetia de Sud, care are doar 50.000 de locuitori, s-a desprins de Georgia la începutul anilor 1990, în urma unui război civil sângeros. În august 2008, forțele rusești au lansat o invazie totală a Georgiei, care se lupta cu milițiile pro-ruse din Osetia de Sud, după ce acestea au bombardat sate georgiene. Luptele s-au încheiat cinci zile mai târziu cu o încetare a focului mediată de Uniunea Europeană, dar au ucis peste 700 de persoane și au strămutat zeci de mii de etnici georgieni. În urma războiului, Kremlinul a recunoscut independența Osetiei de Sud și a unei alte regiuni separatiste, Abhazia, care au rămas de atunci sub controlul militar al Rusiei. Conflictul a marcat punctul culminant al tensiunilor cu Kremlinul cu privire la încercarea Tbilisi, pro-occidentală și fermă, de a adera la Uniunea Europeană și la NATO.
În martie, procurorul Curții Penale Internaționale de la Haga, Karim Khan, a solicitat mandate de arestare pentru trei actuali și foști oficiali din Osetia de Sud în legătură cu crime de război comise împotriva etnicilor georgieni. Printre presupusele crime se numără tortura, tratamentele inumane, detenția ilegală, încălcarea demnității personale, luarea de ostatici și transferurile ilegale de persoane. Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că Rusia este responsabilă pentru încălcarea drepturilor omului în perioada de după război.
Al Jazeera