Regele Philippe al Belgiei și-a exprimat “cele mai profunde regrete” pentru abuzurile comise de națiunea sa în Republica Democrată Congo în perioada colonială, dar nu și-a cerut – încă! – scuze oficiale. Regele, care se afla în RDC în prima sa călătorie oficială în această țară, a declarat în fața legislativului acesteia că regimul colonial belgian a fost nejustificat și rasist.
“Chiar dacă mulți belgieni s-au investit cu sinceritate, iubind profund Congo și poporul său, regimul colonial în sine s-a bazat pe exploatare și dominație”, a declarat el în fața unei sesiuni comune a parlamentului din capitala Kinshasa. “Acest regim a fost unul de relații inegale, nejustificabil în sine, marcat de paternalism, discriminare și rasism”, a spus el. “A dus la acte de violență și umilințe. Cu ocazia primei mele călătorii în Congo, chiar aici, în fața poporului congolez și a celor care suferă și astăzi, doresc să-mi reafirm cele mai profunde regrete pentru aceste răni ale trecutului” – a încheiat suveranul belgian.
Discursul său vine la doi ani după ce a făcut comentarii similare cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a independenței Congo, când a mers mai departe decât oricare dintre predecesorii săi în condamnarea “actelor de violență și cruzime” din timpul dominației coloniale belgiene. Potrivit unor estimări, omorurile, foametea și bolile au ucis până la 10 milioane de congolezi în primii 23 de ani de dominație belgiană, din 1885 până în 1960, când regele Leopold al II-lea a condus Statul Liber Congo ca pe un fief personal.
În timp ce unii congolezi au apreciat remarcile regelui belgian ca fiind curajoase, alții au fost dezamăgiți de absența unor scuze oficiale. “Salut discursul regelui belgian. Cu toate acestea, în fața crimelor comise de Belgia, regretele nu sunt suficiente”, a scris pe Twitter senatorul congolez de opoziție Francine Muyumba Nkanga. “Așteptăm scuze și o promisiune de reparații din partea sa. Acesta este prețul pentru a întoarce definitiv pagina”, a adăugat ea. Nadia Nsayi, un politolog specializat în Congo, a declarat că a simțit “multă nervozitate în Belgia în ceea ce privește scuzele oficiale, deoarece Congo le-ar putea folosi pentru a cere reparații financiare”.
Regele Philippe a sosit marți împreună cu soția sa, regina Mathilde, și cu premierul Alexander De Croo pentru o vizită de o săptămână. Președintele RDC, Felix Tshisekedi, și mulți politicieni au salutat cu entuziasm vizita suveranului belgian. În timp ce regele se adresa legislatorilor, un număr mare de susținători ai partidului de guvernământ fluturau steaguri belgiene, iar pe un banner atârnat de parlament se putea citi: “O istorie comună”. Tshisekedi a declarat în timpul unei scurte conferințe de presă cu De Croo că se concentrează pe stimularea cooperării cu Belgia pentru a atrage investiții și pentru a îmbunătăți asistența medicală în Congo.
Relațiile dintre state s-au deteriorat în timpul predecesorului lui Tshisekedi, Joseph Kabila, pe care Bruxelles-ul l-a criticat pentru suprimarea disidenței și pentru că și-a prelungit timpul la putere dincolo de limitele legale. “Nu ne-am oprit asupra trecutului, care este trecut și care nu trebuie reconsiderat, ci trebuie să privim spre viitor”, a declarat Tshisekedi.
În mod tradițional, în Belgia s-a vorbit puțin despre colonialism, iar subiectul nu a fost predat pe scară largă în școlile belgiene. În schimb, anul trecut, Germania și-a cerut scuze Namibiei pentru rolul său în masacrarea triburilor Herero și Nama în urmă cu mai bine de un secol, calificând pentru prima dată situația, oficial, drept genocid și acceptând să finanțeze proiecte în valoare de peste un miliard de euro.
În ultimii ani, în Belgia au existat începuturile unei recunoașteri istorice. În timpul protestelor antirasiste declanșate în 2020 de uciderea de către poliție în Statele Unite a lui George Floyd, demonstranții au vizat statui ale regelui Leopold al II-lea. Parlamentul Belgiei a înființat la scurt timp după aceea o comisie pentru a examina dosarul istoric. Un raport preliminar publicat anul trecut a cerut o înțelegere mai exactă a perioadei coloniale, iar raportul final este așteptat anul acesta.
Premierul De Croo a declarat că Belgia s-a angajat să își recunoască onest trecutul. “Știm cu toții că, în această relație lungă dintre țări, a existat o perioadă care a fost dureroasă, dureroasă pentru populația congoleză”, a spus el. “Cred că este important să privim asta direct în ochi”. De asemenea, Belgia va înmâna în această lună familiei sale fostului prim-ministru congolez Patrice Lumumba un dinte, despre care se crede că ar reprezenta singura rămășiță a acestuia. Guvernul belgian și-a asumat parțial responsabilitatea în 2002 pentru moartea lui Lumumba, care a fost asasinat de secesioniștii susținuți de Belgia în 1961.
AlJazeera