Comisia Europeană a sprijinit Ucraina și Moldova să devină candidate la aderarea la UE. Însă liderii țărilor UE vor avea apoi ultimul cuvânt la summitul de la Bruxelles din 23-24 iunie. Anunțul a fost salutat atât de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, cât și de omologul său moldovean Maia Sandu.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în cazul Ucrainei, că “știm cu toții că ucrainenii sunt gata să moară pentru perspectiva europeană, vrem ca ei să trăiască alături de noi, de UE”. Ea a lăudat reformele de dinainte de război ale țării pentru a combate corupția, a reduce influența oligarhilor și a consolida drepturile minorităților, deși a precizat că “vrem să vedem rezultate pe teren”.

De asemenea, a subliniat că țara se bucură de o “democrație parlamentară și prezidențială foarte solidă” și că administrația publică a menținut țara în viață în ciuda războiului. Șefa Comisiei Europene a remarcat că “Ucraina are o societate civilă foarte activă și vibrantă”. “În concluzie, în ceea ce privește Ucraina, avem un mesaj clar: da, Ucraina merită o perspectivă europeană, da, Ucraina ar trebui să fie binevenită ca țară candidată”, a declarat ea reporterilor.

Zelenskyy a postat pe Twitter pentru a “lăuda concluzia pozitivă a Comisiei”, pe care a descris-o ca fiind o “decizie istorică”. “Este primul pas pe calea aderării la UE, care va aduce cu siguranță victoria noastră mai aproape”, a mai scris el, adăugând că acum se așteaptă la “un rezultat pozitiv” la nivelul Consiliului European, când liderii UE se vor reuni săptămâna viitoare.

Comisia a concluzionat că și Moldova are o bază solidă pentru a ajunge la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și integrarea economică cu UE. “Cu condiția ca liderii țării să își mențină cursul, credem că țara are potențialul de a se ridica la nivelul cerințelor”, a declarat von der Leyen.

Președintele Maia Sandu a declarat că recomandarea Comisiei trimite un “semnal puternic de sprijin pentru Moldova și pentru cetățenii noștri”, promițând că țara va “munci din greu” pentru a întreprinde reformele suplimentare necesare și că acum “contează pe sprijinul Consiliului UE”.

Cu toate acestea, în cazul Georgiei, Comisia a declarat că aceasta ar trebui să primească doar “perspectiva europeană”, dar că ar trebui să obțină statutul de candidat doar după ce vor fi abordate o serie de priorități. “Este un mare pas înainte pentru Georgia să primească perspectiva europeană, este o mare realizare, iar ușa este larg deschisă”, a subliniat șefa Comisiei. “Depinde acum de Georgia să ia măsurile necesare”, ceea ce “determină, desigur, și calendarul”. “Cu cât mai repede se livrează, cu atât mai repede se înregistrează progrese”, a mai spus von der Leyen.

Decizia Comisiei Europene vine la o zi după ce liderii celor mai mari trei state membre ale blocului comunitar – Franța, Germania și Italia – au făcut prima lor călătorie mult așteptată la Kiev și și-au declarat în mod clar sprijinul pentru candidatura Ucrainei. Emmanuel Macron, președintele Franței, a insistat asupra faptului că aceasta ar oferi “un gest puternic, rapid și așteptat de speranță și claritate pe care dorim să îl trimitem Ucrainei și poporului său”, în timp ce Olaf Scholz, președintele Germaniei, a declarat că “Ucraina aparține familiei europene”. Aceștia au subliniat, totuși, că vor exista condiții și că țara devastată de război nu va beneficia de un tratament preferențial față de alte țări care se află de ani de zile în negocieri pentru a adera la blocul celor 27 de țări.

Ucraina și-a anunțat dorința de a adera la UE la doar patru zile după ce Rusia a lansat atacul său la 24 februarie. Kievul a completat toate actele necesare și îndelungate într-o singură lună, după ce le-a primit pe 8 aprilie, în timpul unei vizite în capitala ucraineană a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina poate conta pe țările baltice, care au declarat toate fără echivoc că locul țării este în UE. Însă alte câteva țări, în special cele care au legături strânse cu Balcanii de Vest, ar putea face presiuni pentru condiții ferme, pentru a atenua eventualele critici de favoritism.

Macron a subliniat de la Kiev că el, împreună cu Scholz și premierul italian Mario Draghi, “va trebui să construiască împreună unanimitatea celor 27” înainte de summitul Consiliului UE de săptămâna viitoare. Potrivit lui Marie Dumoulin, director al programului Wider Europe din cadrul thinktank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), Danemarca, Portugalia și Olanda și-au exprimat îngrijorarea cu privire la candidatura Ucrainei. “Cealaltă îngrijorare este că, trimițând acest tip de semnal Ucrainei și, eventual, Republicii Moldova în contextul unui război, am putea trimite altor țări care au fost candidate la aderarea la UE sau care nu sunt încă recunoscute ca fiind candidate, dar care aspiră la acest lucru, un semnal negativ”, a adăugat ea, explicând că aceste speranțe ale UE ar putea ajunge la concluzia că procesul are “puțin de-a face cu ele însele și mai mult cu chestiuni geopolitice”.

Avizul Comisiei a subliniat, de asemenea, că nimic nu este bătut în cuie și că “procesul de aderare rămâne bazat pe criteriile și condițiile stabilite. Acest lucru permite oricărei țări aflate în proces să progreseze pe baza propriilor merite, dar înseamnă, de asemenea, că pașii către UE pot fi inversați dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile de bază.”
EuroNews