Comisia Europeană a îndemnat miercuri statele membre să își reducă consumul de gaze cu 15% de la 1 august anul acesta până la 31 martie 2023, pentru a se asigura că pot face față în cazul unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze din Rusia. Propunerea Comisiei va fi discutată de miniștrii UE în cadrul unui summit extraordinar privind energia, care va avea loc la 26 iulie.

Măsura voluntară face parte din planul extrem de așteptat “Economisiți gazele pentru o iarnă sigură”, prezentat la Bruxelles, în contextul în care UE se teme că nu numai că va avea dificultăți în a umple capacitățile de stocare a gazelor înainte de începerea iernii, dar nici că nu va reuși să asigure suficiente livrări suplimentare pentru a umple golurile în timpul lunilor mai reci.

Potrivit Comisiei, obiectivul este de a proteja aprovizionarea gospodăriilor și a utilizatorilor esențiali, cum ar fi spitalele și industriile cheie, toți actorii economici, inclusiv cetățenii, fiind, de asemenea, îndemnați să se gândească la propriul comportament. Șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că, deși unele state membre sunt mai direct expuse la gazul rusesc și, prin urmare, sunt mai vulnerabile la întreruperi, toate statele membre “vor avea de suferit” dacă blocul comunitar nu acționează împreună, deoarece acest lucru ar avea un impact asupra pieței unice și a economiei și, prin urmare, asupra ocupării forței de muncă.

Ca parte a propunerii, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei planurile energetice naționale până la sfârșitul lunii septembrie și să furnizeze o actualizare la fiecare două luni. Țările care solicită furnizarea de gaze în mod solidar vor trebui să demonstreze măsurile pe care le-au luat pentru a reduce cererea internă. Legislația propusă ar acorda, de asemenea, Comisiei competența de a declara o “alertă la nivelul Uniunii” privind securitatea aprovizionării și de a impune tuturor statelor membre o reducere obligatorie a cererii de gaze naturale în cazul în care acestea nu reușesc să reducă suficient de mult în mod voluntar.

Această alertă ar fi declanșată atunci când “există un risc substanțial de penurie gravă de gaze sau o cerere de gaze excepțional de mare”, a precizat Comisia într-o declarație. Von der Leyen a explicat că o reducere cu 15% a consumului de gaze echivalează cu aproximativ 45 de miliarde de metri cubi de gaze – Rusia a livrat UE aproximativ 150 mld. mc de gaze în 2021 – și că aceasta ar permite blocului să “treacă în siguranță peste iarnă” în cazul unei întreruperi complete a aprovizionării cu Rusia. De asemenea, ar evita necesitatea de a impune măsuri de reducere forțată a producției, care ar putea determina unele industrii să fie obligate să încetinească producția pentru a economisi energie.

UE și partenerii săi occidentali au acuzat Rusia că folosește ca armă livrările de gaze către Europa, ca represalii la sancțiunile impuse ca urmare a atacului său militar în curs de desfășurare în Ucraina. Blocul comunitar a impus un embargo asupra petrolului rusesc, care va intra în vigoare la sfârșitul anului și care ar trebui să ducă la o reducere cu 90% a importurilor – însă a evitat să impună sancțiuni asupra gazului rusesc. Cu toate acestea, 12 state membre au avut deja livrările de gaz rusesc fie parțial, fie complet întrerupte. Ca răspuns, Comisia a declarat că este pregătită să coordoneze achizițiile comune de gaze pentru statele membre și a încheiat acorduri de aprovizionare cu o serie de alți furnizori, printre care SUA, Norvegia, Azerbaidjan, Qatar și Israel. De asemenea, blocul s-a angajat deja să completeze capacitățile de stocare a gazului până la cel puțin 80% înainte de 1 noiembrie, dar există îngrijorări tot mai mari că va fi o sarcină dificilă, deoarece Rusia furnizează 40% din gazul importat de blocul comunitar, iar infrastructura pentru a primi gaz natural lichefiat din surse alternative lipsește în mare parte.

Gazprom, compania de stat rusă de gaze naturale, a avertizat săptămâna aceasta că livrările sale prin Nord Stream 1, gazoductul prin care aproximativ o treime din gazul rusesc tranzitează Europa, vor fi reduse și mai mult după ce operațiunile vor fi reluate joi, după o pauză de întreținere planificată de 10 zile.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat reporterilor că capacitățile de stocare a gazelor din UE sunt acum umplute în proporție de aproximativ 65%, dar că o reducere suplimentară a livrărilor de gaze rusești va face ca atingerea obiectivului de 80% să fie “foarte dificilă”. Dacă nu reușim să umplem corespunzător capacitățile de stocare înseamnă că “riscăm să încheiem această iarnă cu depozite goale, care vor fi imposibil de reumplut la timp pentru următorul sezon de încălzire”, a subliniat ea.

Printre alte măsuri pe care le pot lua statele membre se numără trecerea de la gaz la alte surse de energie, cu prioritate la sursele regenerabile și la combustibilii mai puțin poluanți.
Șefa Comisiei a semnalat, de exemplu, faptul că actuala capacitate de energie regenerabilă a ajuns la aproximativ 20 de gigawați de la începutul anului, ceea ce înseamnă “aproximativ 4 miliarde de metri cubi (de gaz rusesc) înlocuiți până în prezent cu energie regenerabilă”.

Dar înlocuirea gazului ar putea însemna, de asemenea, extinderea centralelor nucleare și pe cărbune, așa cum au anunțat deja mai multe state membre, a precizat Comisia. În cele din urmă, von der Leyen și cei trei comisari care au dezvăluit planul au ținut să sublinieze, de asemenea, că toată lumea are un rol de jucat pentru a economisi gazul pe parcursul acestei veri și în timpul iernii. Simson a subliniat, de exemplu, că “există un potențial considerabil pentru sectorul public de a reduce cererea”.

În plus, Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil de “European Green Deal”, a subliniat că “multe dintre economiile posibile sunt măsuri fără regrete” pe care cetățenii le pot lua, cum ar fi stingerea luminilor și a altor aparate electrice, creșterea temperaturii aerului condiționat și scăderea temperaturii de încălzire. “Rămânem stăpâni pe destinul nostru dacă facem cu adevărat acest lucru”, a continuat el, susținând că, dacă europenii “renunță la câteva elemente de confort”, blocul comunitar ar putea “evita o criză în toată regula iarna viitoare”.
EuroNews