Tunisienii votează luni, în cadrul unui referendum, asupra unei noi constituții controversate impuse de președintele Kais Saied – care îi consolidează puterile, cu riscul ca țara, leagăn al Primăverii Arabe, să revină la un regim autoritar. Prezența la urne este principala problemă la referendum, unde este probabil să câștige opțiunea “da”, deoarece principalele partide de opoziție au cerut alegătorilor lor să se abțină de la vot.
Tunisia, care se confruntă cu dificultăți economice grave, acutizate de Covid și de războiul din Ucraina, de care depinde pentru importurile de grâu, este, de asemenea, foarte polarizată de când președintele a preluat toate puterile în urmă cu un an, susținând că țara este neguvernabilă.
Peste 6% din cei 9,3 milioane de alegători înscriși pe listele electorale votaseră până la ora 08.30 GMT, la trei ore și jumătate de la deschiderea urnelor, o cifră “încurajatoare”, a declarat Farouk Bouasker, președintele autorității electorale Isie, amintind de prezența foarte scăzută la vot la alegerile precedente desfășurate la aceeași oră. Primele rezultate sunt așteptate cel mai devreme marți. În secțiile de votare din centrul Tunisului, prezența la vot a fost într-adevăr mai mare decât se aștepta, potrivit jurnaliștilor de la AFP.
După vot, președintele a cerut alegătorilor să aprobe constituția sa pentru “a stabili o nouă republică bazată pe adevărata libertate, adevărata justiție și demnitate națională”. Noua lege fundamentală instituie un regim hiperprezidențial, care acordă puteri vaste șefului statului, rupând cu sistemul parlamentar în vigoare din 2014. Președintele numește șeful guvernului și miniștrii, pe care îi poate demite după bunul plac. El poate înainta legislația parlamentului, care are “prioritate”. Se înființează o a doua cameră care să reprezinte regiunile, ca o contrapondere la actuala Adunare a Reprezentanților (MP).
Opoziția și numeroase ONG-uri au denunțat o Constituție “croită pe măsură” pentru Saied și riscul de derivă autoritară a unui președinte care nu răspunde în fața nimănui. Sadok Belaïd, juristul însărcinat de Saied cu redactarea noii Constituții, a dezaprobat textul final, considerând că acesta ar putea “deschide calea unui regim dictatorial”.
Opoziția, atât mișcarea de inspirație islamistă Ennahdha, pusă la index de președintele Saied, cât și Partidul Destourian Liber, al lui Abir Moussi, au făcut apel la boicotarea votului, invocând un “proces ilegal” și fără consultări.
Președintele Saied este o figură complexă și a exercitat puterea într-un mod din ce în ce mai solitar în ultimul an. În vârstă de 64 de ani, acesta consideră că revizuirea pe care o cere asupra Constituției este o prelungire a “corecției de curs” începută la 25 iulie 2021, când, argumentând blocaje politice și economice, și-a demis premierul și a înghețat Parlamentul înainte de a-l dizolva în martie, punând în pericol singura democrație născută din Primăvara Arabă.
Noua lege “conferă aproape toate puterile președintelui și demontează toate sistemele și instituțiile care îl pot controla”, a declarat luni pentru AFP Said Benarbia, director regional al Comisiei Internaționale a Juriștilor (CIJ). Aceasta îi conferă “mai multe puteri decât constituția din 1959”, elaborată sub Habib Bourguiba, prin eliminarea separării puterilor și “un sistem judiciar subordonat executivului”. “Nu există niciuna dintre garanțiile care i-ar putea proteja pe tunisieni de încălcări similare cu cele ale (regimului) lui Ben Ali”, potrivit dlui Benarbia, care este convins că noua Constituție “codifică autocrația”.
Tunisia, aflată în pragul intrării în incapacitate de plată, cu o datorie care depășește 100% din PIB, negociază cu FMI un nou împrumut care are mari șanse de a fi acordat, dar care va cere în schimb sacrificii (reducerea subvențiilor pentru produsele de bază, în special), ceea ce ar putea provoca nemulțumiri sociale.
AFP