Uniunea Europeană a anunțat că intenționează să colecteze aproximativ 140 de miliarde de euro din “profiturile anormal de mari” ale companiilor din energie. Impozitul excepțional propus face parte dintr-un pachet de măsuri de urgență mult așteptat pentru a face față creșterii vertiginoase a facturilor.
Cea mai mare parte a banilor va proveni din plafonarea prețului pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, energie nucleară și alte surse cu emisii reduse de dioxid de carbon la 180 de euro pe megawatt/oră – mai puțin de jumătate din costul actual. Orice “profit în plus” generat peste această valoare va trebui să fie acordat guvernelor naționale. Întrucât prețurile energiei pe piață sunt stabilite de petrolul și gazele scumpe, acest lucru ar împiedica companiile să obțină profituri record din aceste forme de energie mai ieftine.
Conform acestor propuneri, națiunile UE ar putea, de asemenea, să colecteze o “contribuție temporară de solidaritate” de la companiile producătoare de combustibili fosili care câștigă cu peste 20% mai mult decât media lor din ultimii trei ani. Aceasta s-ar ridica la o treime din profiturile excedentare pe care le-au realizat în 2022. Împreună, aceste măsuri vor strânge suma așteptată de 140 de miliarde de euro, potrivit calculelor Comisiei Europene.
Companiile producătoare de combustibili fosili au obținut profituri record de pe urma crizei energetice. “Aceste companii obțin venituri pe care nu le-au contabilizat niciodată, la care nici măcar nu au visat vreodată”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața deputaților europeni. Ea a adăugat că este greșit ca societățile să primească profituri record extraordinare în timp ce beneficiază de război și în detrimentul consumatorilor.
Multe țări din UE au introdus deja taxe, subvenții și ajutoare pentru cei care se luptă să-și plătească facturile. În Franța, de exemplu, prețurile au fost deja plafonate, iar producătorul public de energie EDF a fost preluat în proprietate publică. Germania are în vedere naționalizarea celui mai mare importator de gaze naturale al țării, Uniper SE, în încercarea de a împiedica colapsul sistemului său energetic.
Dar mai trebuie găsiți bani în afara bugetelor naționale pentru a combate efectele crizei. Acesta este motivul pentru care UE caută profiturile record realizate de companiile energetice. Comisia Europeană estimează că, în prezent, unele companii obțin venituri de cinci ori mai mari decât în mod normal. Aceste două măsuri reprezintă o taxă pe profit, deși Comisia a evitat tacticos acest termen în planurile sale oficiale.
Cu toate acestea, țările europene sunt profund divizate în ceea ce privește modul de abordare a crizei energetice. Se pare că UE a renunțat deja la planurile de plafonare a prețului importurilor de gaze rusești, în urma obiecțiilor unor țări precum Ungaria și Austria, care depind în mare măsură de acestea.
Statele membre trebuie încă să aprobe măsurile propuse și nu este clar dacă toate vor fi de acord. Ministrul polonez al climei, Anna Moskwa, a declarat presei poloneze că țara sa se opune introducerii unei taxe pe profit la nivelul UE. Moskwa a spus că orice decizie în acest sens ar trebui să fie luată în unanimitate și ar fi impracticabilă din cauza diferențelor dintre sistemele energetice ale fiecărei țări.
În afara UE, planul de urgență a reînnoit presiunile asupra premierului britanic Liz Truss pentru a extinde impozitul pe profitul excepțional al țării asupra companiilor de petrol și gaze. O taxă de 25% a fost impusă la începutul acestui an de fostul cancelar Rishi Sunak. Dar Truss a respins apelurile de a extinde și mai mult această taxă și de a folosi profiturile excesive pentru a finanța pachetul de măsuri al Regatului Unit pentru a reduce facturile record la energie.
EuroNews