Budapesta s-a arătat luni încrezătoare că va putea împiedica reducerea fondurilor UE, așa cum a cerut Comisia din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Executivul UE a cerut duminică Consiliului să aprobe o reducere de 7,5 miliarde de euro a fondurilor de coeziune pentru Ungaria. Potrivit Comisiei, acesta este următorul pas în procedura mecanismului de condiționalitate pe care l-a declanșat împotriva Ungariei în aprilie.

Dar Bruxelles-ul a lăsat, de asemenea, ușa deschisă pentru un compromis, adăugând că, dacă Budapesta va continua conform programului cu cele 17 măsuri de remediere pe care le-a negociat cu Comisia, procedura ar putea fi oprită. Măsurile includ eforturi de consolidare a procesului de atribuire a contractelor publice, de eradicare a conflictelor de interese în rândul funcționarilor guvernamentali și de remediere a deficiențelor în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a cazurilor privind fondurile UE.

Tibor Navracsics, ministrul ungar al dezvoltării regionale, a declarat reporterilor că “acest lucru înseamnă, în primul rând, că nu sunt necesare noi negocieri” pentru a pune capăt procedurii mecanismului de condiționalitate împotriva țării. “Și înseamnă, de asemenea, că, dacă Ungaria îndeplinește acordurile și angajamentele la care s-a ajuns în cadrul negocierilor, decizia Consiliului de sancționare nu va fi adoptată”, a adăugat el.

La Bruxelles, însă, reacțiile au fost ceva mai prudente. Europarlamentarul suedez Malin Björk (Stânga) a declarat pentru Euronews că “era timpul ca Comisia să ia măsuri ferme împotriva corupției și a demantelării democrației în Ungaria”. “Salut această propunere a Comisiei, care este în concordanță cu solicitarea Parlamentului European de a opri finanțarea UE până când Ungaria nu va mai încălca articolul 2 din Tratat”, a adăugat ea.

Colegul ei din Germania, Daniel Freund, membru al Grupului Verzilor/ALE, a declarat că, deocamdată, Comisia “ar fi trebuit să înghețe toate fondurile europene, pentru că știm că toate programele și toate liniile bugetare sunt ținta corupției lui Orban, a prietenilor și familiei sale”. “Și apoi, desigur, ceea ce avem nevoie este un plan ambițios pentru a repara statul de drept, pentru a repara cheltuirea banilor în Ungaria, astfel încât să nu mai existe corupție. Dar, de asemenea, există probleme uriașe cu democrația și cu presa liberă. Așa că avem nevoie, în cele din urmă, de o acțiune decisivă din partea Comisiei pentru a ne asigura că Ungaria redevine o democrație”, a mai spus el pentru Euronews.

Pentru ca măsura punitivă să fie adoptată, trebuie mai întâi să fie aprobată la nivelul Consiliului cu o majoritate calificată. Deși este un prag mult mai ușor de atins decât unanimitatea – Polonia și Ungaria s-au protejat reciproc în trecut de posibile sancțiuni ale UE – rămâne neclar dacă majoritatea statelor membre ar vota pentru a pedepsi Budapesta.

Eurodeputatul portughez José M. Fernandes, din grupul PPE, a intrat pe Twitter după anunțul Comisiei de duminică pentru a declara că “respectarea statului de drept nu este o opțiune: este o obligație” și pentru a oferi “felicitări Comisiei Europene”. “Să sperăm că statele membre nu o vor bloca!”, a continuat el. “Consiliul trebuie să decidă fără întârziere. Vă reamintim că, pentru ca propunerea Comisiei să fie aprobată, este nevoie doar de o majoritate calificată. Așa că acum vom afla cine apără efectiv statul de drept.”
EuroNews