Summitul mondial al Organizației Națiunilor Unite a debutat marți cu un avertisment dur din partea șefului organismului mondial cu privire la o viitoare “iarnă a nemulțumirii globale”, cauzată de creșterea prețurilor, încălzirea planetei și conflicte mortale.

După doi ani de restricții pandemice și discursuri video, Adunarea Generală a ONU a cerut din nou liderilor să vină personal dacă doresc să ia cuvântul – cu o singură excepție făcută pentru președintele ucrainean. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, deși a salutat eforturile de cooperare globală, a avertizat asupra stării dezastruoase a planetei. “O iarnă de nemulțumire globală se anunță la orizont”, a declarat Guterres în deschiderea Adunării Generale anuale. “Încrederea se destramă, inegalitățile explodează, planeta noastră arde. Oamenii suferă – iar cei mai vulnerabili sunt cei care suferă cel mai mult.”

În contextul în care temperaturile globale sunt în creștere, iar o porțiune din Pakistan de mărimea Regatului Unit a fost recent sub ape, Guterres a atacat companiile producătoare de combustibili fosili și “războiul sinucigaș împotriva naturii”. “Să spunem lucrurilor pe nume – Lumea noastră este dependentă de combustibilii fosili. Este timpul pentru o intervenție. Trebuie să tragem la răspundere companiile producătoare de combustibili fosili și pe cei care le facilitează”, a declarat Guterres. El a făcut apel la toate economiile dezvoltate să impoziteze profiturile obținute din combustibilii fosili și să aloce fondurile atât pentru a compensa daunele provocate de schimbările climatice, cât și pentru a ajuta oamenii care se luptă cu prețurile ridicate. “Poluatorii trebuie să plătească”, a spus Guterres.

Summitul a fost perturbat după decesul reginei Elisabeta a II-a, președintele Statelor Unite, Joe Biden, care, prin tradiție, era al doilea vorbitor în ziua de deschidere, urmând să ia cuvântul miercuri. În prima zi sunt prezenți președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, liderii celor mai mari două economii ale Uniunii Europene, care s-a mobilizat pentru a impune sancțiuni dure din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

“În acest an, Ucraina va fi foarte importantă pe ordinea de zi. Va fi inevitabilă”, a declarat presei la New York Josep Borrell, diplomat de top al UE. “Există multe alte probleme, știm. Dar războiul din Ucraina a provocat unde de șoc în întreaga lume.” Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a promis că va sprijini țările cele mai afectate de consecințele războiului, în timp ce se îndrepta marți spre Adunarea Generală. “Brutalitatea războiului de agresiune al Rusiei și amenințarea sa la adresa ordinii de pace din Europa nu ne-au orbit la faptul că efectele sale dramatice se resimt în mod clar și în multe alte regiuni ale lumii”, a declarat Baerbock.

În condițiile în care războiul din Ucraina a dus la o criză globală a cerealelor, foametea este o altă problemă majoră de pe ordinea de zi. Peste 200 de ONG-uri au cerut liderilor reuniți la Adunarea Generală să ia măsuri urgente pentru a “pune capăt crizei mondiale a foametei care se agravează în spirală”. “În întreaga lume, 50 de milioane de persoane sunt în pragul foametei în 45 de țări”, au declarat acestea, adăugând că se estimează că până la 19.700 de persoane mor de foame în fiecare zi, ceea ce înseamnă o persoană la fiecare patru secunde.

Printre ceilalți lideri care iau astăzi cuvântul se numără președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a mizat pe un teren ca mediator între Rusia și Ucraina, inclusiv printr-un acord de expediere a cerealelor de care lumea are mare nevoie. Erdogan este, de asemenea, așteptat să se întâlnească la New York cu premierul israelian Yair Lapid, o revenire dramatică a relațiilor după criticile stridente ale liderului turc la adresa modului în care statul evreu îi tratează pe palestinieni.

În tipul de diplomație de ultim moment, obișnuită la sesiunile anterioare ale ONU, secretarul de stat american Antony Blinken a convocat o primă întâlnire a miniștrilor de externe din Azerbaidjan și Armenia de la izbucnirea luptelor. De asemenea, pe agenda săptămânii ONU va figura Iranul, al cărui președinte de linie dură, Ebrahim Raisi, călătorește pentru prima dată la Adunarea Generală și s-a întâlnit marți cu francezul Macron. Într-un interviu acordat televiziunii americane înainte de sosirea sa, Raisi a declarat că Iranul dorește “garanții” înainte de a reveni la un acord nuclear pe care fostul președinte Donald Trump l-a aruncat la gunoi în 2018.
AFP