Potrivit unui oficial israelian, Israelul va respinge amendamentele pe care Libanul le-a solicitat la o propunere redactată de Statele Unite. Aceasta privește soluționarea unei dispute de lungă durată privind frontiera maritimă și are legătură cu apele bogate în gaze din largul coastelor mediteraneene ale celor două țări, ceea ce pune sub semnul întrebării ani de eforturi diplomatice pentru a permite ambelor țări inamice să extragă gaze în sau în jurul unei perspective mediteraneene disputate.

Un proiect de acord – care nu a fost făcut public – a fost prezentat de emisarul american Amos Hochstein și a avut o primire preliminară în mare parte caldă din partea guvernelor israelian și libanez atunci când l-au primit în weekend. Cu toate acestea, după ce Libanul și-a prezentat marți răspunsul la propunerea Washingtonului, presa israeliană și agenția de presă AFP au raportat că Israelul a respins joi modificările aduse propunerii americane. “Premierul Yair Lapid a fost pus la curent cu detaliile modificărilor substanțiale pe care Libanul încearcă să le facă în acord și a instruit echipa de negociere să le respingă”, a declarat oficialul. “Israelul nu va face compromisuri în ceea ce privește securitatea și interesele sale economice, chiar dacă asta înseamnă că nu va exista un acord în curând”, a adăugat oficialul.

Cu toate acestea, Elias Bou Saab, negociatorul principal al Libanului, a declarat că acordul este “90% încheiat. Un alt oficial libanez a declarat că guvernul său așteaptă o notificare oficială privind noua poziție a Israelului. “Vrem să știm dacă au respins amendamentele în totalitate sau parțial sau dacă au doar propriile comentarii pe marginea lor”, a declarat oficialul.

Libanul și Israelul au fost blocate într-o dispută asupra unei zone maritime de 860 km pătrați (332 mile pătrate), potrivit hărților trimise de ambele țări la Națiunile Unite în 2011. Zona este bogată în gaze naturale și petrol. Începând din 2020, au avut loc cinci sesiuni de negocieri indirecte pe această temă, sub patronajul ONU și cu medierea SUA, ultima rundă având loc în mai 2021. Cele două țări sunt încă în război din punct de vedere tehnic și nu au relații diplomatice.

Premierul libanez Najib Mikati a declarat la începutul acestei săptămâni că propunerea SUA este “pe calea cea bună pentru a afirma drepturile Libanului asupra tuturor apelor sale”. Termenii Washingtonului au fost salutați și de gruparea Hezbollah, susținută de Iran, un actor important în Liban, care consideră Israelul dușmanul său de moarte.

John Hendren, de la Al Jazeera, a declarat că Israelul pune presiune prin respingerea modificărilor aduse de Liban la acordul propus. “Ceea ce auzim de la administrația lui Lapid este că vor merge mai departe și vor extrage gaz din acel câmp Karish în întregime pe teritoriul israelian și dacă Hezbollah îl va ataca, vor opri negocierile”, a spus el, vorbind din Ierusalimul de Vest.

Israelul se pregătește să înceapă operațiunile la câmpul Karish, principalul câmp de gaze din largul coastelor celor două țări, în ciuda amenințărilor Hezbollah. Un oficial libanez implicat în negocieri a declarat marți că răspunsul Beirutului la proiectul lui Hochstein include “modificări ale unor fraze specifice, astfel încât să nu existe loc pentru neînțelegeri”.

Israelul și Libanul au redeschis negocierile privind frontiera lor maritimă în 2020, dar procesul a fost blocat de cererea Beirutului de a modifica harta folosită de ONU în cadrul discuțiilor. Potrivit Israelului, propunerea SUA oferă Israelului controlul deplin asupra câmpului Karish, despre care Lapid a susținut că se află în întregime pe teritoriul israelian și că nu a fost niciodată un subiect de negociere.

Oficialul israelian a subliniat joi că Israelul nu negociază cu Libanul cu privire la Karish și că “va produce gaz din sonda Karish imediat ce va fi posibil să facă acest lucru”. Hezbollah a amenințat cu atacuri după ce Israelul a mutat o navă de producție în apropierea câmpului Karish. “Dacă Hezbollah sau oricine altcineva încearcă să avarieze platforma Karish sau să ne amenințe – negocierile privind linia maritimă se vor opri imediat, iar [șeful Hezbollah] Hassan Nasrallah va trebui să le explice cetățenilor Libanului de ce nu au o platformă de gaz în beneficiul viitorului lor economic”, a adăugat joi oficialul.

În condițiile în care Lapid ocupă o funcție interimară înaintea alegerilor din 1 noiembrie, opoziția politică ceruse ratificarea acordului de către Knesset. Principalul rival al lui Lapid, fostul prim-ministru Benjamin Netanyahu, susținuse că acordul ar putea renunța la drepturile maritime israeliene și ar putea aduce beneficii Hezbollah. Între timp, Beirutul a contestat afirmația lui Lapid potrivit căreia Israelul va primi redevențe parțiale din viitoarea explorare libaneză a prospectului de gaze Qana. Un fost negociator libanez și unii parlamentari din opoziție au susținut că demarcația propusă a frontierei este prea nordică, favorizând astfel Israelul.

Dar Libanul este, de asemenea, dornic de orice semn de ușurare a crizei economice în creștere, iar președintele său, Michel Aoun, dorește să încheie acordul maritim înainte de a se retrage la sfârșitul lunii, potrivit unor surse politice.
AlJazeera