Simțind că Rusia a fost slăbită de războiul din Ucraina, unii dintre cei mai apropiați aliați ai săi din Asia Centrală manifestă o nouă tendință de afirmare. Cele cinci foste republici ex-sovietice din regiune se ridică din ce în ce mai mult împotriva Moscovei, conștiente de noua lor influență, în condițiile în care Rusia se orientează către piețele și rutele lor comerciale în încercarea de a eluda sancțiunile occidentale.

Noua dinamică a fost ilustrată în mod izbitor atunci când președintele rus Vladimir Putin a avut de ascultat o replică de șapte minute din partea liderului Tadjikistanului, una dintre cele mai mici și mai sărace țări din regiune, la un summit din Kazahstan săptămâna trecută. “Vrem respect. Nimic altceva. Respect”, a declarat Emomali Rahmon, președinte al Tadjikistanului din 1994, plângându-se că atitudinea Moscovei nu s-a îmbunătățit din epoca sovietică.

Putin a ascultat, vizibil deranjat. O înregistrare video a discursului plin de amărăciune a apărut la sfârșitul săptămânii și nu a făcut parte din materialele oficiale a summitului din 14 octombrie, în timpul căruia președintele rus și-a îndemnat vecinii din sud să construiască noi lanțuri logistice după ce sancțiunile occidentale din cauza Ucrainei au perturbat o mare parte din comerțul rusesc.

Datele arată că națiunile din Asia Centrală, inclusiv Tadjikistanul, au crescut deja brusc cifra de afaceri din comerțul exterior, probabil prin re-exportul către Rusia a bunurilor pe care nu le-a putut cumpăra direct din cauza sancțiunilor și a exodului întreprinderilor străine.
Dar guvernele din regiune nu par să fie dispuse să meargă mai departe, cel puțin dacă Rusia nu vine spre ele cu investiții serioase. Rahmon a spus clar că a fost dezamăgit de faptul că Moscova a trimis doar un ministru adjunct la o conferință de investiții la Dușanbe luna trecută.

În privat, oficialii tadjici spun că Rahmon s-a simțit jignit pentru că Rusia a tratat timp de decenii Tadjikistanul ca pe o proprietate și că dă atenție statului vecin abia după ce a fost izolată de restul lumii. “Națiunile din Asia Centrală, observând interesul crescând al Rusiei în regiune și apariția unei anumite dependențe față de aceasta, au profitat de situație pentru a-și exprima nemulțumirile și a stabili relații mai egale în care Rusia să renunțe măcar parțial la rolul de “frate mai mare””, a declarat analistul politic kazah Rustam Burnashev.

În condițiile în care Putin se confruntă cu probleme tot mai profunde în Ucraina, capacitatea sa de a impune rolul tradițional de „polițist” al Moscovei în alte conflicte post-sovietice este mai slăbită ca niciodată. În timpul călătoriei sale, el a avut o întâlnire separată în trei cu Rahmon și cu președintele kârgâzstanului, Sadyr Japarov, pentru a discuta despre o dispută de frontieră care aproape a dus la un război total între cele două țări în septembrie.

Întâlnirea, care a început cu Rahmon și Japarov refuzând să dea mâna, nu a adus niciun progres, deși Putin le-a promis că va pune la dispoziția lor hărți sovietice care ar putea clarifica locul unde ar trebui să fie granița. Conflictul l-a determinat pe Japarov să lipsească de la o reuniune informală a foștilor lideri sovietici la Moscova, cu ocazia zilei de naștere a lui Putin, pe 7 octombrie. De asemenea, Kârgâzstanul a amânat exercițiile militare planificate ale blocului militar CSTO condus de Rusia pe teritoriul său și a refuzat să participe la un exercițiu similar în Tadjikistan.

Observatorii au remarcat că gazda summitului, președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, nu a avut nicio întâlnire bilaterală cu Putin în timp ce acesta se afla la Astana, în ciuda întâlnirilor individuale cu liderii turci, qatarezi, azeri și alții. Tokayev s-a plâns, de asemenea, de atacurile personale la adresa liderilor naționali care “otrăvesc atmosfera de cooperare” în spațiul post-sovietic, o referire probabilă la criticile frecvente aduse conducerii kazahe în mass-media rusești. Televiziunea de stat din Kazahstan a prezentat o selecție de interviuri stradale în care respondenții au declarat că războiul din Ucraina pune la îndoială faptul că mai există unitate post-sovietică.

De asemenea, raportul său a subliniat ceea ce a numit comportamentul provocator al liderului belarus Alexander Lukașenko, considerat în general ca fiind un reprezentant al lui Putin, care a întrerupt unul dintre discursurile lui Tokayev. Raportul îl arată pe Tokayev răspunzând cu un zâmbet condescendent.

Cu toate acestea, Kazahstanul și Uzbekistanul, cele mai mari țări din Asia Centrală, sunt atente să nu antagonizeze Moscova, deoarece văd în continuare Rusia ca pe un lider regional, de al cărui ajutor ar putea avea nevoie în caz de criză, a declarat Alisher Ilkhamov, un consultant pentru Asia Centrală stabilit în Marea Britanie. Totuși, pe termen lung, el a spus că influența Chinei ca “frate mai mare” va crește în detrimentul Rusiei, dacă războiul va continua să meargă prost pentru Putin. “Pentru moment, vedem că Rusia cedează Chinei acest rol de patron major pentru statele din Asia Centrală. Locul liber nu va rămâne neacoperit – va fi umplut pas cu pas de China.”
AlJazeera