Criza energetică globală declanșată de invazia Rusiei în Ucraina marchează un “punct de cotitură” pentru cererea globală de combustibili și ar putea accelera tranziția lumii către energia ecologică.

Raportul dat publicității joi de către Agenția Internațională pentru Energie (AIE) modelează diferite scenarii pentru traiectoria energetică a lumii. Una dintre concluziile lucrării o constituie faptul că politicile guvernamentale actuale ar putea duce fie la o cerere sporită de combustibili fosili, fie la o plafonare în următorul deceniu la nivel global.

Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, crede că invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina are un impact profund asupra sistemului energetic global. Ca răspuns la acest conflict, UE s-a angajat să se renunțe la energia rusească și să își accelereze obiectivele climatice. Astfel, criza rezultată ar putea constitui „un punct de cotitură istoric spre un sistem energetic mai curat și mai sigur, datorită răspunsului fără precedent al guvernelor din întreaga lume”, a adăugat el.

Blocul european și-a redus acum dependența de gazul de la Moscova la 9%, față de 40% înainte de război. Rolul Rusiei în calitate de furnizor global de energie va continua să se diminueze, potrivit previziunilor AIE, Moscova urmând să furnizeze doar 13% din energia mondială până la sfârșitul deceniului, față de 20% anul trecut.

Cererea globală de gaze naturale se va stabiliza până în 2030, mai arată raportul. Cererea de cărbune ar putea atinge punctul maxim în câțiva ani, în timp ce cererea de petrol va atinge apogeul în următorul deceniu. În acest interval de timp, ponderea combustibililor fosili în mixul energetic global va scădea de la 80% în prezent la 60% până în 2050.

Previziunea pornește de la faptul că investițiile în energie curată au continuat să crească în acest an, ajungând la 1.400 de miliarde de euro – potrivit raportului, această cifră ar trebui să se dubleze până în 2030 pentru a fi în concordanță cu angajamentele naționale privind clima.
Politico