Ungaria a propus reforme judiciare ample în încercarea de a debloca subvenții de 5,8 miliarde de euro din fondul de redresare post-pandemic al UE – potrivit unor documente consultate de POLITICO.

Oferta constituie cea mai recentă răsturnare de situație privind disputa de luni de zile dintre Bruxelles și Budapesta în legătură cu acești bani, de care Ungaria are tot mai multă nevoie pe măsură ce situația economică se deteriorează. Cele două părți au căutat un compromis prin care Ungaria să se angajeze să consolideze independența sistemului său judiciar în schimbul aprobării de către Bruxelles a planului său de redresare în caz de pandemie și a fondurilor aferente.

Angajamentele de reformă judiciară ale guvernului ungar, potrivit unui proiect datat 4 noiembrie și consultat de POLITICO, se referă la consolidarea Consiliului Judiciar Național, un organism de supraveghere care în prezent nu poate exercita o supraveghere eficientă, potrivit Consiliului Europei, o instituție pentru drepturile omului.

Budapesta a declarat că va da consiliului puterea de a emite avize obligatorii cu privire la o serie de decizii luate de președintele Oficiului Național pentru Sistemul Judiciar, o funcție numită politic. Astfel, noul organism consolidat va putea revizui numirea judecătorilor și a conducătorilor de instanțe, va putea revizui transferul și revocarea judecătorilor fără consimțământul acestora și va putea să se pronunțe asupra caracterului adecvat al candidaților pentru Oficiul Național al Justiției.

Budapesta trebuie să obțină aprobarea Comisiei Europene și a majorității țărilor UE înainte de sfârșitul anului, în caz contrar riscând să piardă până la 70% din subvenții. Comisia va lua probabil o decizie în această privință înainte de sfârșitul lunii, au declarat pentru POLITICO oficiali și diplomați europeni. Comisarii UE ar putea discuta problema în cadrul unei reuniuni săptămâna viitoare sau în săptămâna următoare, a adăugat un oficial. Dacă se va întâmpla acest lucru, miniștrii de finanțe din UE ar urma să voteze pe 6 decembrie.

Deblocarea fondurilor ar putea convinge Budapesta să renunțe la dreptul de veto asupra altor decizii-cheie, inclusiv un acord privind impozitul minim internațional și un pachet de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina.

Acordarea de bani Ungariei ar putea însă declanșa o reacție în Parlamentul European a unor țări precum Olanda, care doresc ca UE să ia măsuri mai severe împotriva amenințărilor la adresa statului de drept, dar și a grupurilor societății civile care susțin că promisiunile Budapestei nu pot fi luate ca atare.

Budapesta și Bruxellesul negociază de un an și jumătate pe tema fondurilor UE, luptându-se mai ales din cauza lipsei eforturilor anticorupție ale Ungariei. În septembrie, Comisia a luat o măsură dramatică, sugerând ca UE să suspende aproximativ 7,5 miliarde de euro din plățile bugetare obișnuite către acest stat. Însă oficialii au oferit țării o cale de compromis, afirmând, în esență, că dacă Budapesta va pune în aplicare cele 17 angajamente pe care și le-a asumat în materie de stat de drept, va putea primi banii. Acum, Ungaria trebuie să adopte aceste angajamente până la 19 noiembrie sau riscă să piardă fondurile.
Politico