Pentru a treia oară de la aderarea la Uniunea Europeană, Suedia preia președinția rotativă a Consiliului UE, una dintre structurile legislative ale blocului comunitar.

În următoarele șase luni, țara nordică va avea sarcina de a stabili agenda politică și de a conduce dezbaterile dintre statele membre. Noul guvern de coaliție de dreapta, alcătuit din trei partide și condus de premierul Ulf Kristersson, a promis să susțină drepturile fundamentale ale blocului și să mențină unitatea politică forjată în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Printre numeroasele provocări și probleme care afectează blocul comunitar, Suedia a ales patru subiecte generale ca priorități principale pentru președinția sa de șase luni: securitatea, competitivitatea, energia și valorile democratice.

În ceea ce privește securitatea, Stockholm dorește să se asigure că țările UE mențin intact – sau chiar intensifică – sprijinul economic și militar acordat Ucrainei. Bruxelles-ul se află sub presiune pentru a-și respecta promisiunile, după ce nu a reușit să livreze întregul pachet de 9 miliarde de euro de ajutor financiar promis Kievului în 2022. Pentru 2023, se așteaptă ca UE să deblocheze în mod regulat 18 miliarde de euro, bani care sunt esențiali pentru a acoperi deficitul bugetar în creștere al Ucrainei și pentru a susține cele mai elementare servicii publice.

În plus, Suedia va conduce discuția pe tema complicată a confiscării: UE intenționează să vândă și să reinvestească activele deținute de ruși care au fost înghețate de-a lungul a nouă runde de sancțiuni, pentru a strânge fonduri suplimentare pentru reconstrucția Ucrainei. Inițiativa, care ar putea viza rezervele internaționale de 300 de miliarde de euro deținute de Banca Centrală a Rusiei, este profund complexă și se confruntă cu o multitudine de obstacole juridice și practice.

Competitivitatea va fi, de asemenea, un punct important pe agenda Suediei. Nevoia de a păstra Europa ca destinație atractivă pentru investițiile străine a căpătat o dimensiune aproape existențială după ce președintele american Joe Biden a semnat Legea privind reducerea inflației, care va injecta subvenți în economia americană. Actul, care favorizează produsele fabricate în America, a fost puternic condamnat în Europa și a generat temeri privind un război comercial transatlantic.

Unii lideri UE, precum președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni, fac presiuni pentru o contramăsură puternică și cer o revizuire a normelor privind ajutoarele de stat ale blocului, care durează de zeci de ani și care sunt menite să asigure o concurență loială între statele membre mici și mari. Suedia, un apărător convins al piețelor libere, a adoptat o abordare mai prudentă față de această problemă fierbinte.
EuroNews