La finalul săptămânii trecute a fost în toate buletinele de știri informația că unul dintre frații vitregi ai regelui Iordaniei ar fi încercat o lovitură de palat (chiar asta a fost expresia, nu o lovitură de stat!).

Să vedem faptele pe scurt

Sâmbătă, 3 aprilie, a ieșit prințul Hamza, fost prinț moștenitor, să anunțe că este în arest la domiciliu, fiind acuzat de armată de activități care aduc atingere securității regatului.

Duminică, 4 aprilie, a ieșit vicepremierul iordanian, Ayman Safadi, care este și ministru de externe, și a declarat că prințul Hamza și alte persoane au adus atingere securității regatului. El a mai anunțat că două personalități iordaniene, Bassem Awadallah și Sharif Hassan bin Zaid, plus alte 14-16 persoane, au fost arestate. În declarațiile făcute a mai menționat și contacte cu părți străine, dar nu le-a nominalizat.

În noaptea de duminică spre luni, adică 4 spre 5 aprilie, prințul Hamza pune pe Twitter o înregistrare audio în care spune că nu va asculta ordinele armatei de a nu comunica cu exteriorul. Avocatul prințului Hamza trimite BBC o înregistrare video în care prințul spune cum șeful armatei l-a vizitat acasă și l-a anunțat că nu are voie să iasă din locuința sa. Prințul a negat toate acuzațiile, a negat că ar fi fost parte dintr-un complot și a acuzat autoritățile țării conduse de fratele său vitreg de ”corupție” și ”incompetență”. Merită spus că, în paralel cu versiunea în engleză, a dat publicității și o versiune în arabă formulată în termeni mult mai duri decât cea în engleză.

Luni, 5 aprilie, deja pare că familia regală a decis să închidă scandalul rapid, așa că apar două anunțuri oficiale. Regele Abdullah al II-lea anunță că familia hașemită se va ocupa de problema prințului Hamza și că l-a rugat pe unchiul său, prințul Hassan, frate cu tatăl regelui și al prințului Hamza, să se ocupe. La rândul lui, prințul Hamza anunță și el, într-un comunicat oficial, că rămâne credincios regelui și familiei.

Să mai spunem că serviciile secrete iordaniene au dat informația că prințul Hamza este reținut nu către presa iordaniană, ci către Washington Post.

O săptămână mai târziu, mai știm că:
– Regele anunță în mod oficial că prințul Hamza și familia sa îi sunt oaspeți și sunt în grija lui
– Presa iordaniană are interdicție să publice orice despre acest scandal în particular și familia regală în general

Să vedem cine sunt cele două persoane arestate nominalizate de vicepremier

Vicepremierul iordanian a spus două nume în conferința de presă de duminică, 4 aprilie, când a anunțat că au fost arestate mai multe persoane: Bassem Awadallah și Hasan bin Zeid.

Bassem a fost ministru de finanțe și șef al curții regale, a fost mult timp consilier și mână dreaptă a regelui Abdullah al II-lea. A servit, de asemenea, și ca paratrăsnet, mulți iordanieni nemulțumiți de rege își îndreptau criticile către Bassem. În timpul protestelor din perioada primăverii arabe (da, au fost și în Iordania astfel de proteste), unul dintre cei huiduiți era acest Bassem. În ultimii ani, Bassem a fost trimis la Riyad, inițial ca trimis special al Regelui Abdullah – o poziție considerată de unii ciudată în condițiile în care Iordania are un ambasador în Arabia Saudită. În ultima vreme, Bassem a fost consilier al prințului moștenitor Mohammad bin Salman, iar rolul său de trimis special a fost dat lui Hassan bin Zeid, celălalt arestat, care mai este și rudă cu familia regală.

Așa că unele voci au speculat că în spatele scandalului din Iordania este prințul moștenitor Mohammad bin Salman, criticat pentru că ar fi în spatele diferitelor lovituri și crize din țări din Orientul Mijlociu. Iar alte voci au speculat că în spate sunt Arabia Saudită și Emiratele Arabe, supărate că Iordania nu le-a susținut în boicotul împotriva Quatarului și alianța împotriva Iranului – astea sunt două povești complicate, le lăsăm pentru alte articole. Oricum legătura dintre Bassem și prințul Hamza este mai degrabă forțată.

Să încercăm să înțelegem ce se poate din ce s-a petrecut în spatele scenei

Diferiți jurnaliști sau comentatori care cunosc situația din Iordania și relațiile din familia regală sunt cu toții de acord în postările de pe Twitter că nu a fost vorba de o conspirație sau un complot sau o lovitură de palat, ci de o luptă în familie care s-a dus în direcția greșită.

Unele voci observă pe bună dreptate că din discursul oficial iordanian în care au fost menționate ”forțe externe” lipsește identificarea acestora – adică nimeni nu a zis clar cine sînt. Altele spun că familia va rezolva intern rapid problema – ceea ce s-a dovedit corect în mai puțin de două zile.

Familia l-a desemnat pe prințul Hassan să rezolve problema, prințul Hamza a mers la reședința acestuia, unde s-a întâlnit cu unchiul, dar și cu prințul Hashem (frate cu Hamza), cu prințul Ghazi (un văr) și cu prințul Rashid (fiu al prințului Hassan). După întâlnire, este publicată declarația prințului Hamza că este credincios regelui.

Așa că luni, 5 aprilie, seara numeroșii experți în Iordania nu au mai avut ce comenta pe rețelele sociale.

Între timp, desigur, toți liderii importanți din zonă și-au exprimat sprijinul pentru regele Abdullah al II-lea (Egipt, Liban, Turcia, Palestina, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit). La fel au făcut Statele Unite, Uniunea Europeană și Israelul.

În plan intern însă mai este o temă importantă de discuție: arestarea unor membri ai unuia dintre cele mai importante și influente triburi din Iordania, tribul Majali, inclusiv unii aflați în serviciul prințului Hamza. Informația a circulat mult în Iordania în social media și pe WhatsApp.

De ce e Iordania importantă?

Iordania este o țară mică, are o suprafață cam o treime din a României și puțin peste 10 milioane de locuitori, dintre care cam 3 milioane sunt refugiați, iar dintre aceștia cam 2 milioane sunt refugiați palestinieni. Dar țara are graniță cu Israel și Palestina (West Bank), cu Siria și Irak, cu Arabia Saudită și este foarte importantă în ecuația relațiilor din Orientul Mijlociu, din acest motiv, o luptă publică în interiorul familiei hașemite nu putea fi prea lungă.
Pentru Statele Unite și Israel, orice ceartă publică în familia regală înseamnă risc de instabilitate. Statele Unite are în Iordania o importantă prezență diplomatică și militară și a dat 1,5 miliarde de dolari doar în 2020 în programe de asistență.

În fine, să mai spunem că putem înțelege importanța familiei hașemite pentru relațiile internaționale și din faptul că regele Abdullah ține discursuri la Davos cam în fiecare an.

Câte ceva despre familia hașemită, rege și frații săi

Familia regală din Iordania se declară descendentă directă din profetul Mohamed. Este suficient ca să înțelegem importanța lor pentru lumea musulmană. Să mai reținem și că a fost familia conducătoare la Mecca timp de 700 de ani, până în 1925 când au fost învinși de casa de Saud, familia care conduce Arabia Saudită (de unde și numele țării).

Este un pic mai dificil să înțelegem încrengăturile de rudenie. Abdullah al II-lea a devenit rege în 1999, la moartea tatălui său, regele Hussein. Acest Hussein a fost căsătorit de patru ori – căsătorii succesive, nu mai multe soții în același timp – și a avut 11 copii.

Actualul rege, Abdullah, este fiul cel mai mare cu a doua soție, englezoaică. Prințul Hamza este fiul lui Hussein cu a patra soție, americancă.

Succesiunea la tron se face pe linie masculină, fiul cel mare al regelui este prinț moștenitor, dar regele poate alege să numească pe altcineva. Așa se face că Hussein al Iordaniei a modificat succesiunea la tron de patru ori: l-a numit prinț moștenitor pe fratele său, Mohamed, apoi și-a numit fiul abia născut, Abdullah, apoi l-a numit pe al doilea frate, Hassan, apoi din nou pe Abdullah, devenit adult.

La rândul lui, regele Abdullah l-a numit pe prințul Hamza prinț moștenitor din 1999 până în 2004, apoi nimeni nu a mai avut acest titlu până în 2009, când l-a acordat primului său fiu, prințul Hussein.