Compania rusă Gazprom a întrerupt, miercuri dimineață, livrările de gaze către Polonia și Bulgaria din cauza refuzului acestora de a achita plățile în ruble, declanșând o criză politică privind fiabilitatea Moscovei ca furnizor de energie pentru UE. “Anunțul Gazprom că oprește în mod unilateral livrarea de gaze către clienții din Europa este încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj”, a declarat miercuri dimineață președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o declarație. “Acest lucru este nejustificat și inacceptabil. Și arată încă o dată lipsa de fiabilitate a Rusiei ca furnizor de gaze”. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a calificat demersul drept “un atac direct la adresa Poloniei”.
Vestea acestei mișcări surprinzătoare a venit marți târziu, când monopolul rus de export de gaze și-a notificat clienții din Polonia și Bulgaria că va opri livrările de gaze. “PGNiG a primit o scrisoare de la Gazprom care anunță suspendarea completă a livrărilor în cadrul contractului Yamal… începând cu 27 aprilie”, se arată într-o declarație a companiei poloneze de gaze PGNiG. Miercuri dimineață, compania a precizat că “a avut loc o întrerupere completă a livrărilor de gaze naturale”. Operatorul de gaze din Bulgaria, Bulgargaz, a primit o notă similară, a declarat ministerul Energiei din această țară. “Gazprom Export a notificat Bulgargaz și PGNiG cu privire la suspendarea livrărilor de gaze din 27 aprilie până când plățile vor fi efectuate conform procedurii descrise în decret”, a declarat miercuri Gazprom.
Un decret semnat de Putin la 31 martie instituie un mecanism prin care cumpărătorii străini de gaz din așa-numitele țări neprietenoase – o listă care include Polonia și alte state membre ale UE – trebuie să plătească în ruble. Țările UE au refuzat – în mare parte – cererea, spunând că aceasta încalcă contractele denominate în dolari și euro. Comisia Europeană a declarat că astfel de plăți ar încălca sancțiunile UE impuse după ce Rusia a invadat Ucraina.
PGNiG a precizat că a continuat “să își achite datoriile pentru gazele naturale livrate în cadrul Contractului Yamal în conformitate cu termenii actuali ai acestuia”. Compania poloneză de utilități a cerut ca Gazprom să reia livrările de gaze. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, a avertizat aceasta, “compania își rezervă dreptul de a cere daune”. “Nu există nicio bază contractuală pentru suspendarea furnizării gazului livrat în cadrul Contractului Yamal”, a declarat PGNiG.
De asemenea, Bulgaria s-a împotrivit cererii de a plăti în ruble. Noul sistem de plată rusesc este “în contradicție cu acordul care este în vigoare până la sfârșitul acestui an și prezintă riscuri considerabile pentru partea bulgară”, a declarat ministerul Energiei. Miercuri, ministrul Energiei, Alexander Nikolov, a declarat: “gazele naturale sunt folosite ca o armă politică și economică”.
În ciuda opririi de către Gazprom a livrărilor către Polonia și Bulgaria, gazele au continuat să circule prin conducte către alți clienți, iar Gazprom a avertizat Polonia și Bulgaria să nu ia gaze destinate altor cumpărători.
Polonia a promis că va pune capăt importurilor de cărbune, gaz și petrol rusesc și face presiuni asupra altor țări din UE pentru a face rapid același lucru. Potrivit Forum Energii, un grup de consultanță, Polonia primește 46% din gazele sale, 64% din petrol și 15% din cărbunele său din Rusia. Autoritățile poloneze au insistat că întreruperea nu va afecta utilizatorii de gaz. Ministrul polonez al climei și mediului, Anna Moskwa, a declarat că depozitul de gaz al țării este plin în proporție de 80% și că Polonia va continua să cumpere gaze de pe piețele europene și internaționale pentru a-și umple rezervele până la 100 la sută.
Bulgaria, care primește 90% din gazele sale din Rusia, a declarat că “a luat măsuri pentru a asigura aprovizionarea alternativă cu gaze naturale și pentru a gestiona situația. Măsurile de restricționare a consumului în Bulgaria nu sunt necesare în acest stadiu”. Ministrul bulgar al Energiei, Alexander Nikolov, a declarat că țara are suficient gaz pentru următoarea lună.
Nici Polonia și nici Bulgaria nu produc prea multă electricitate cu ajutorul gazelor, care sunt folosite în mare parte pentru încălzirea locuințelor și pentru industrie. Acordul încheiat de Polonia cu Gazprom în 1996 expiră la sfârșitul anului, iar Varșovia a declarat că nu va fi reînnoit. Decizia Rusiei a provocat o creștere a prețurilor la gaze. Contractele de gaze pe o lună înainte pe platforma de tranzacționare de referință a UE TTF din Olanda au sărit miercuri dimineață cu peste 20%, ajungând la 125 de euro pe megawatt-oră, înainte de a se stabiliza din nou la 108 euro/MWh.
Politico
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat astăzi că UE lucrează “intens” la un plan pentru a lovi regimul lui Vladimir Putin cu un nou pachet de sancțiuni, în timp ce blocul încearcă să pună capăt dependenței sale de combustibilii fosili ruși. Von der Leyen a făcut aceste comentarii în timpul unei declarații făcute reporterilor la Bruxelles, după ce Kremlinul a anunțat că întrerupe livrările de gaze către Bulgaria și Polonia.
“Cel de-al șaselea pachet de sancțiuni va veni la momentul potrivit. Lucrăm intensiv la el”, a declarat von der Leyen. “Mișcarea pe care Rusia a făcut-o astăzi este, practic, o mișcare prin care Rusia își face singură rău. Kremlinul dăunează economiei rusești, deoarece își taie singuri venituri importante. “Cu toate acestea, lucrăm din greu nu numai pentru a renunța la cărbune, așa cum am făcut deja, ci și pe tema petrolului. Și ați văzut astăzi chestiunea dependenței gazului de Rusia. Noi lucrăm de o lună pentru a reduce această dependență. Acum dă roade”.
Von der Leyen a declarat că Polonia și Bulgaria vor beneficia de livrări de gaze de la vecinii lor imediați din UE, adăugând că blocul va continua să construiască capacități de stocare și să lucreze pentru a asigura livrări alternative din alte părți ale lumii.
Diplomații UE se întâlnesc miercuri pentru a discuta despre criza din Ucraina, inclusiv despre subiectul următorului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Politico
Comisia Europeană a declanșat astăzi, oficial, un nou mecanism care ar putea duce la pierderea de fonduri UE de către Ungaria din cauza încălcărilor statului de drept – prima dată când blocul comunitar a recurs la această procedură. Comisia a pregătit de luni de zile terenul pentru a face acest pas, dar a amânat în mod repetat aprobarea finală. Comisarii UE s-au reunit miercuri și au dat undă verde oficial. Decizia marchează un moment important pentru UE. Blocul comunitar nu a mai utilizat niciodată această autoritate, care îi permite să reducă plățile către membri atunci când problemele legate de statul de drept amenință bugetul Uniunii. Noul mecanism a fost creat în ultimii ani, după ce instrumentele existente de supraveghere a țărilor membre cu probleme s-au dovedit incapabile să schimbe comportamentul. Un oficial al Comisiei a declarat reporterilor că Ungaria este vizată din cauza unor “preocupări serioase” legate de utilizarea fondurilor UE de către aceasta. Oficialul a subliniat îndoielile legate de modul în care Ungaria atribuie contractele publice și de modul în care controlează și auditează fondurile UE. De asemenea, oficialul a acuzat țara de lipsă de transparență și de împiedicarea unor investigații și urmăriri penale eficiente. Aceste preocupări, a spus oficialul, au fost “ignorate” timp de peste un deceniu, indicând “încălcări continue” fără “nicio îmbunătățire”.
Măsura de miercuri anunță începutul unui proces de câteva luni care s-ar putea încheia cu pierderea de către Ungaria a unei sume semnificative din fondurile UE, decizia aparținând în cele din urmă Consiliului UE, format din reprezentanți ai fiecărei țări. Orice reducere a finanțării va avea nevoie de o “majoritate calificată” pentru a fi aprobată, ceea ce înseamnă sprijinul a cel puțin 55% din țările UE, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului. În conformitate cu regulamentul care reglementează mecanismul, UE poate reduce finanțarea atunci când încălcările statului de drept afectează sau ar putea risca să afecteze bugetul UE într-un “mod suficient de direct”.
Oficialii spun că, în cele din urmă, Comisia a optat să declanșeze mecanismul împotriva Budapestei – și nu împotriva Poloniei, un alt stat cu probleme în ceea ce privește statul de drept – din cauza corupției galopante la nivel înalt și a lipsei de urmărire penală adecvată a corupției în Ungaria. Bruxelles-ul și Budapesta sunt din ce în ce mai în dezacord de când premierul ungar Viktor Orbán a ajuns la putere, în urmă cu peste un deceniu. În timpul mandatului lui Orbán, grupurile pentru libertăți civile spun că liderul maghiar a preluat treptat controlul asupra instituțiilor democratice și a direcționat banii contribuabililor către prieteni și familie.
Într-o scrisoare adresată autorităților maghiare la sfârșitul anului trecut, care a stat la baza deciziei, Comisia a subliniat problemele sistemice și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește corupția din Ungaria, punând 16 întrebări cu privire la aspecte precum conflictele de interese și cine beneficiază de finanțarea UE.
Politico
Președintele francez Emmanuel Macron a fost nevoit să fie evacuat, miercuri, de forțele sale de securitate, după ce a fost atacat cu roșii în prima sa ieșire în public de la victoria electorală de duminică.
Macron se adresa mulțimii la o piață din Cergy, o suburbie din nord-vestul Parisului, când cineva din mulțime a aruncat un pumn de roșii cherry în direcția sa. Roșiile au lovit un trecător și nu l-au atins pe președinte, dar au provocat agitație în rândul participanților la reuniune – mai ales că agentul de securitate al președintelui a strigat “proiectil”, înainte de a deschide o umbrelă pentru a-l proteja pe Macron de alte atacuri. Acesta a fost apoi escortat de la fața locului.
Macron a declarat că a vizitat Cergy, o zonă cu aproximativ 65.000 de locuitori situată la circa 30 de kilometri de centrul Parisului, pentru a-și arăta angajamentul de a asculta și de a guverna toți francezii, indiferent pentru cine au votat aceștia. Aproape jumătate – 48% – dintre alegătorii din suburbie au optat pentru candidatul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon în primul tur al alegerilor prezidențiale din 10 aprilie, Macron fiind la mare distanță, cu doar 23,7%. “Am venit să spun că am auzit vocile fiecăruia și că voi continua să mă implic în continuare în cartierele care sunt cele mai în dificultate… în fiecare zi”, a declarat Macron, înainte de a avea loc incidentul.
Politico
Guvernele din Italia, Luxemburg, Olanda și Portugalia își vor prezenta propriii candidați pentru a prelua conducerea fondului de salvare a spațiului monetar unic, au declarat diplomați și oficiali din statele respective. Actualul președinte al Mecanismului European de Stabilitate, Klaus Regling, se va retrage la sfârșitul acestui an. Decizia privind succesorul său va fi luată la o reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro, care va avea loc la 23 mai, și va fi confirmată mai târziu, în iunie. Deși Eurogrupul nu va organiza un vot oficial, obiectivul său este de a numi o persoană prin consens. Termenul limită pentru prezentarea unui candidat expiră luni, la ora 18.00, ora României.
Nicio țară nu a prezentat, încă, în mod oficial, un candidat. Dar luxemburghezul Pierre Gramegna, fost ministru de finanțe, și-a făcut cunoscut interesul pentru acest post, a declarat un oficial. Gramegna a depus o candidatură nereușită la șefia Eurogrupului în 2020 și a demisionat din funcția de ministru de finanțe în 2021. Purtătorul de cuvânt al Ministerului luxemburghez de Finanțe a refuzat să comenteze informația.
Italia ar putea, de asemenea, să prezinte un candidat, au spus oficialii. Dacă un italian ar obține postul, aceasta ar reprezenta o turnură interesantă – având în vedere aversiunea Romei, sub guvernele anterioare, de a apela la acest fond, considerat toxic din punct de vedere politic. De asemenea, purtătorul de cuvânt al guvernului italian a refuzat să comenteze informația. Portugalia se gândește, de asemenea, să își prezinte propriul candidat, la fel ca și Olanda, potrivit diplomaților.
MES a fost înființat în 2012, ca răspuns la criza euro, printr-un tratat interguvernamental. Regling, de naționalitate germană, se va retrage la 8 octombrie, după două mandate de cinci ani în funcția de director general.
Politico
Musk versus Europa? Elon Musk vrea să facă din Twitter un bastion pentru libertatea de exprimare. Europa nu este atât de sigură.
După ce consiliul de administrație al Twitter a fost de acord să accepte oferta lui Musk de a cumpăra platforma de socializare pentru 44 de miliarde de dolari, directorul executiv al Tesla și cel mai bogat om din lume a declarat că Twitter va fi o “piață digitală”. El a promis că va permite ca algoritmii companiei să fie supuși unui control extern și că va eradica roboții automatizați din feed-urile utilizatorilor.
Dar insistența lui Musk asupra faptului că “libertatea de exprimare este fundamentul unei democrații funcționale” este posibil să îl pună în opoziție cu o serie de noi reguli privind conținutul adoptate în Uniunea Europeană, care au ca scop limitarea celor mai grave abuzuri pe rețelele de socializare. Aceste standarde vor forța Twitter – și rivalii săi mai mari, YouTube de la Google și Facebook de la Meta – să impună limite privind ceea ce pot posta oamenii pe rețelele sociale în numele protecției celorlalți online. Firmele care nu se conformează se vor confrunta cu amenzi care ar putea ajunge la miliarde de euro.
“Să ne amintim că Legea serviciilor digitale – și, prin urmare, obligația de a lupta împotriva dezinformării, a urii online etc. – se va aplica indiferent de ideologia proprietarului”, a postat pe Twitter Cedric O, ministrul francez al sectorului digital, cu referire la preluarea rețelei de socializare de către Musk și la noile norme europene privind conținutul online, care au fost aprobate la sfârșitul săptămânii trecute.
Încă nu se cunosc multe lucruri despre planurile lui Musk pentru Twitter. Compania își va anunța joi rezultatele trimestriale și, în ciuda utilizării pe scară largă a platformei de către politicieni, jurnaliști și persoane influente din social media, cele aproximativ 220 de milioane de utilizatori zilnici din întreaga lume reprezintă doar o fracțiune din cei 1,6 miliarde de oameni care folosesc Facebook în fiecare zi.
Cu toate acestea, accentul pus de Musk pe libertatea de exprimare – și bătăliile sale repetate pe Twitter cu cei cu care nu este de acord – contravine presiunilor actuale ale Europei de a stabili limite în ceea ce privește ceea ce se poate spune online și l-ar putea forța pe miliardar să aleagă între propria sa poziție politică și regulile care se aplică în cadrul blocului de 27 de țări. În conformitate cu noile norme europene privind conținutul online, Twitter și alte companii de social media vor trebui să elimine conținutul ilegal, cum ar fi discursul instigator la ură și amenințările cu acte de violență, precum și să efectueze evaluări ale riscurilor și audituri pentru a identifica posibilele zone de interes. Aceasta va include urmărirea discursului politic și a dezinformării, care sunt adesea amplificate sau create de politicieni, pe baza unei analize efectuate de Institutul Reuters al Universității Oxford. În cazul în care companiile nu se conformează, ar putea fi aplicate amenzi de până la 6 % din veniturile globale ale unei companii sau, eventual, miliarde de euro.
Alte norme europene interne, în special standardele NetzDG din Germania, care obligă firmele să elimine discursurile instigatoare la ură în termen de 24 de ore (în caz contrar riscând amenzi de până la 50 de milioane de euro), se aplică deja Twitter. De asemenea, Regatul Unit avansează cu propriul set separat de propuneri, cunoscut sub numele de Online Safety Bill (proiectul de lege privind siguranța online), care include prevederi pentru ca societățile de social media să ia măsuri împotriva conținutului dăunător, dar nu neapărat ilegal, în conformitate cu legislația britanică.
Și în timp ce este puțin probabil ca SUA să avanseze cu noi reguli privind conținutul online – Musk ar putea avea, în curând, puterea de a restabili contul de Twitter al fostului președinte Donald Trump! – se așteaptă ca Washingtonul și Bruxelles-ul să solicite noi cerințe de transparență pentru companiile de social media atunci când înalți oficiali din UE și SUA se vor întâlni luna viitoare la Paris, în principal pentru a reduce campaniile de dezinformare străine de la țări precum Rusia.
Deocamdată, Musk a subliniat nerăbdarea sa de a debloca “potențialul extraordinar” al Twitter, fără a da alte detalii – în afară de speranța sa de a adăuga un buton de editare pe platforma de socializare. Dar, prin reiterarea mantrei sale privind libertatea de exprimare, cel mai bogat om din lume este pe cale să se confrunte cu Europa și cu eforturile sale reînnoite de a controla ceea ce spun oamenii online.
Politico
Uniunea Europeană plănuiește să deschidă un birou în San Francisco pentru a colabora cu giganții tehnologici din Silicon Valley, care se află în prezent sub atentă supraveghere din cauza noilor reguli digitale. Unii dintre cei mai puternici giganți tehnologici din lume au sediul în zona extinsă a golfului San Francisco, în nordul Californiei, inclusiv Apple, Google și Meta Platforms. Toți se confruntă cu restricții dure și cu o monitorizare mai atentă din partea normelor UE recent adoptate, precum Legea privind piețele digitale și Legea privind serviciile digitale.
“UE intenționează să deschidă un birou în San Francisco, orientat către Coasta de Vest a SUA, inclusiv Silicon Valley, cu accent pe politicile și tehnologia digitală”, a declarat un oficial UE pentru POLITICO. UE are deja o delegație cu sediul la Washington, supervizată de ramura de afaceri externe a blocului – Serviciul European de Acțiune Externă. Noul birou din San Francisco urmează să funcționeze sub “îndrumarea” echipei de la Washington. Serviciul nu a putut oferi mai multe detalii cu privire la calendarul planificat pentru deschiderea biroului. Un oficial a confirmat însă că “procedurile sunt în curs de desfășurare” pentru a recruta personal.
Între timp, o călătorie a membrilor Parlamentului European în Silicon Valley în ultima săptămână din mai, va include vizite la sediile centrale ale Meta și Google, precum și la universități, inclusiv Stanford. Deputații europeni au încercat – și nu au reușit – să îi convingă pe marii șefi din domeniul tehnologiei să le facă o vizită la Bruxelles anul trecut, înaintea unor decizii cheie privind noile reguli de aplicare a legislației digitale. Deplasarea din luna mai va fi coordonată de comisia pentru piața internă a Parlamentului European și va fi condusă de deputatul care a elaborat poziția Parlamentului privind DMA, Andreas Schwab. Politicianul german a declanșat o furtună politică în 2014 din cauza unei rezoluții a Parlamentului care amenința cu destrămarea giganților din domeniul tehnologiei dacă Comisia nu reușea să facă progrese în ancheta antitrust asupra Google. De atunci, Schwab a reușit să își facă aliați transpartinici la Washington, mulți dintre aceștia militând pentru un cadru de reglementare mai dur pentru giganții digitali.
Politico
Rusia a sancționat o serie de parlamentari britanici, ca represalii la restricțiile impuse de Marea Britanie din cauza invaziei din Ucraina. Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat miercuri că va impune “restricții personale” pentru 287 de membri ai Camerei Comunelor. Instituția a argumentat că acești politicieni “au avut cel mai activ rol” în decizia Marii Britanii din 11 martie de a sancționa 386 de membri ai Dumei, camera inferioară a parlamentului rus, ca răspuns la sprijinul lor pentru invazia Rusiei în Ucraina.
Moscova i-a acuzat, de asemenea, pe legislatorii britanici că au contribuit la “stârnirea nefondată a isteriei rusofobe” în Marea Britanie. “Retorica ostilă și acuzațiile neverosimile care ies din gura parlamentarilor britanici nu numai că favorizează orientarea ostilă al Londrei, care vizează demonizarea țării noastre și izolarea sa internațională, dar sunt, de asemenea, folosite de adversarii dialogului reciproc respectuos cu Rusia pentru a submina fundamentul cooperării bilaterale”, a declarat ministerul într-un comunicat.
Pe lista parlamentarilor sancționați – 213 de la conservatorii aflați la putere și 74 de la laburiștii din opoziție, se află, printre alții, membrii cabinetului Steve Barclay, Jacob Rees-Mogg și Thérèse Coffey, precum și miniștrii Kevin Foster, Conor Burns, Penny Mordaunt și Chris Heaton-Harris. Președintele Camerei Comunelor, Lindsay Hoyle, este în fruntea listei de parlamentari laburiști sancționați, care îi include și pe foștii fruntași Diane Abbott și Barry Gardiner. Unul dintre parlamentarii conservatori sancționați, fostul ministru Mark Harper, a declarat că este “mândru” că se află pe listă, adăugând: “Rusia urăște cu adevărat să fie scoasă în evidență pentru invazia ilegală a Ucrainei și pentru crimele de război rușinoase. Regatul Unit este alături de Ucraina”.
Guvernul rus a amenințat că va adăuga mai multe nume pe listă în viitor, “ținând cont de faptul că Londra a pariat pe întărirea consecventă a sancțiunilor antirusești”.
Politico
Începând de duminică, Polonia va limita orele de funcționare pentru cele două aeroporturi din Varșovia, din cauza unui conflict, în curs de desfășurare, între autoritățile de control al traficului aerian și controlorii de zbor din această țară cu privire la salarii și condiții de muncă. În urma acestei măsuri, Varșovia Chopin, cel mai mare aeroport din Polonia, și aeroportul mai mic Modlin din nordul orașului, care deservește Ryanair, vor funcționa doar între orele 9:30 și 17:00, ceea ce va duce la suspendarea a aproximativ 300 de zboruri pe zi. Companiile aeriene afectate au amenințat că vor cere daune de la PANSA dacă nu vor putea zbura din capitala poloneză.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a emis un ordin de limitare a operațiunilor aeroporturilor din cauza amenințării iminente cu privire la posibilitatea ca mai mulți controlori de zbor să își părăsească locurile de muncă dacă discuțiile aflate în prezent în impas cu Agenția poloneză pentru servicii de navigație aeriană (PANSA) nu vor da rezultate. “Dacă nu sunt suficienți controlori, zborurile vor trebui să fie limitate”, a declarat Morawiecki. El i-a criticat pe controlori, spunând că aceștia reprezintă un grup profesional restrâns, care câștigă foarte mult și care ar putea face un compromis pentru a se ajunge la un acord. Premierul a adăugat că aceștia au “unele dintre cele mai bune condiții de muncă din Europa” și a subliniat că lucrează doar 30 de ore pe săptămână.
Ordinul premierului oferă, de asemenea, o listă prioritară de 32 de aeroporturi cu conexiuni la Varșovia, începând cu cele trei aeroporturi din Londra – Heathrow, Luton și Stansted – urmate de principalele aeroporturi din Frankfurt, New York, Chicago, Paris, Bruxelles, Istanbul și Roma. De asemenea, zborurile de la Varșovia Chopin au prioritate față de cele de la Modlin. Aeroporturile poloneze din Szczecin și Rzeszów au fost, de asemenea, incluse pe listă, cel din urmă fiind un punct cheie pentru trimiterea de ajutoare militare și de altă natură către Ucraina devastată de război.
LOT, compania aeriană națională a Poloniei, a anunțat că va fi nevoită să anuleze până la 75% din zborurile programate sau să modifice orele de zbor. Măsura este însă contestată de companiile rivale. “Primul ministru a selectat în mod arbitrar 32 de destinații deservite din Varșovia, pentru a le acorda prioritate în cazul prăbușirii așteptate a capacității ATC la 1 mai”, a declarat Ryanair într-un comunicat. Potrivit Ryanair, excluderea rutelor către Stockholm sau Milano este “inexplicabilă”, la fel ca și includerea “rutelor LOT către Berlin și Vilnius, la care se poate ajunge cu ușurință cu trenul sau cu mașina în doar câteva ore”. Transportatorul low-cost a cerut comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, și șefei Concurenței, Margrethe Vestager, “să intervină pentru a se asigura că principiile de bază ale legislației UE sunt respectate de premierul polonez și pentru a preveni această discriminare flagrantă împotriva Ryanair și a clienților noștri”.
Miezul problemei constă în refuzul controlorilor de zbor din Varșovia de a semna noile reguli de salarizare. PANSA a declarat în ianuarie că plata lunară, care ajunge în cazuri rare la 100.000 złoty (21.500 de euro), este “imposibil” de menținut. Noile reguli prevăd niveluri de salarizare de top de 45.000 złoty pe lună. Din cei 208 controlori de trafic aerian care lucrau la începutul acestui an, 44 au demisionat în februarie, iar alți 131 se pare că se pregătesc să plece până la sfârșitul lunii aprilie. Controlorii de la Varșovia gestionează aproximativ 3.000 de zboruri pe zi, dintre care 700 survolează spațiul aerian polonez. Dintre acestea, aproximativ 300 vor trebui să fie redirecționate din cauza lipsei de controlori, a precizat Eurocontrol, administratorul spațiului aerian al UE. Agenția se consultă cu partenerii săi cu privire la cea mai bună modalitate de a gestiona aceste zboruri – ceea ce se adaugă la situația deja dificilă a traficului aerian din regiune, ca urmare a închiderii cerului rusesc, belarus și ucrainean din cauza sancțiunilor și a invaziei Rusiei în Ucraina.
Varșovia Chopin este cel mai aglomerat aeroport din Polonia, cu aproape 100.000 de operațiuni în 2021, o treime din traficul total din Polonia. Cu toate acestea, traficul din Varșovia a ajuns la doar 50% din operațiuni, comparativ cu 2019, anul pre-pandemic.
Politico
Atunci când ministrul rus de externe Serghei Lavrov a luat cuvântul în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, la doar câteva săptămâni după ce Kremlinul a intrat cu tancurile în Ucraina, aproximativ 140 dintre diplomații prezenți în sală au plecat. Unul dintre puținii care au rămas a fost trimisul Sfântului Scaun. Decizia Sfântului Scaun a caracterizat ceea ce unii din Occident consideră a fi o tendință exasperantă a entității suverane neutre de a sta în expectativă – în loc să-l numească și să-l condamne direct pe președintele rus Vladimir Putin, care s-a folosit de girul puternicei Biserici Ortodoxe Ruse pentru a contribui la legitimarea războiului său brutal și revanșard din Ucraina.
În cadrul mai multor organizații interguvernamentale, Vaticanul s-a abținut în mod repetat de la voturile de condamnare a agresiunii Rusiei, chiar înainte de invazia Ucrainei. În cadrul Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), Sfântul Scaun a refuzat să susțină o măsură de condamnare a utilizării de către Kremlin a agenților neurotoxici. Iar în martie, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care cuprinde câteva zeci de țări europene, Sfântul Scaun s-a abținut de la un vot pentru investigarea unor posibile crime de război în Ucraina.
În schimb, Papa Francisc a ales să deplângă războiul cu o retorică vie, dar nespecifică. El l-a catalogat drept un “război sacrilegiu” și s-a referit la un “potentat prins în pretenții anacronice de interes național”. Dar a evitat să-l nominalizeze direct pe Vladimir Putin și Rusia. El nu l-a menționat nici pe șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill, un susținător cheie al lui Putin care a calificat invazia ca fiind un “război sfânt”. Și, în special, Francisc s-a opus trimiterii de arme în Ucraina, spunând că o reînarmare va conduce la un nou “echilibru al terorii”.
Pentru Francisc, dilema constă în a folosi poziția sa morală pentru a denunța explicit Rusia sau a se abține în speranța de a crea un spațiu pentru mediere. Un posibil rol constructiv, de exemplu, ar putea fi acela de a implica Biserica Ortodoxă Rusă în opțiunile de rezolvare a conflictului.
Susținătorii Bisericii spun că un angajament ferm în favoarea neutralității este pragmatic, bazat pe convingerea că menține ușa deschisă pentru dialog și gândire pe termen lung. De asemenea, nu este clar ce ar putea realiza Vaticanul cu un ton mai agresiv, având în vedere intransigența lui Putin și lipsa de putere a Sfântului Scaun asupra Bisericii Ortodoxe Ruse, care a sprijinit cu entuziasm războiul lui Putin. Cu toate acestea, abordarea Sfântului Scaun a lăsat un gust amar pentru unii. “Când aliații occidentali îl văd pe diplomatul Sfântului Scaun ascultându-l pe Lavrov atunci când toți ceilalți au părăsit încăperea, se enervează. Ei spun că nu au voie să fie politicieni, dar sunt văzuți ca fiind de partea Rusiei”, a declarat un diplomat occidental.
Un stat fără interese
Motivațiile bisericii, adesea înrădăcinate în credință și nu în politică, pot fi greu de înțeles pentru lumea seculară. “Un papă speră întotdeauna ca orice individ să experimenteze o convertire personală”, a declarat Victor Gaetan, autorul cărții “Diplomații lui Dumnezeu, Papa Francisc, diplomația Vaticanului și Armaghedonul Americii”. Francisc, a adăugat Gaetan, se va ruga “neîncetat” pentru Putin. Vaticanul este un stat, dar un stat fără interese economice, militare sau teritoriale. Acest lucru îl eliberează să se concentreze asupra binelui comun al tuturor oamenilor, a spus Gaetan, inclusiv să abordeze preocupări imediate, cum ar fi accesul la hrană și apă, coridoarele umanitare și siguranța personală, precum și obiective pe termen mai lung, cum ar fi protejarea oportunităților de a se închina.
Dar, în timp ce își măsoară cuvintele în public, Francisc nu stă degeaba. El apelează la canalele diplomatice din spatele scenei. Papa “este activ în domeniul diplomației și al negocierilor”, a declarat Czerny, cardinalul din Ucraina, subliniind convorbirile pe care Francisc le-a avut atât cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, cât și cu Kirill. “Papa caută să unească nu mai departe să dezbine și adesea lucrează în umbră și în tăcere”. În urma invaziei, Francisc a făcut, de asemenea, o vizită fără precedent la Ambasada Rusiei pe lângă Sfântul Scaun. Întâlnirea a încălcat protocolul și a atras atenția. În mod normal, un șef de stat convoacă sau invită un ambasador pentru o discuție – în loc să se prezinte pur și simplu la biroul ambasadorului. Mișcarea a fost “uluitor de neobișnuită”, a declarat diplomatul occidental. “Nu am auzit niciodată de așa ceva. Gestul este despre umilință, gândindu-se la mesaj, nu la protocol”.
Succes diplomatic
Sfântul Scaun poate invoca unele succese istorice în rezolvarea conflictelor. Papii și organizațiile umanitare catolice, cum ar fi Comunitatea Sant’Egidio, au servit ca mediatori în conflictele din Mozambic, Liban și Kosovo. Oficialii catolici au ajutat, de asemenea, la medierea unei confruntări între Argentina și Chile. În timpul crizei rachetelor cubaneze din 1962, Papa Ioan al XXIII-lea a fost creditat pentru că a ajutat SUA și Rusia să evite un război nuclear, atunci când i-a implorat pe liderii țărilor să continue negocierile. Această inițiativă i-a oferit premierului rus Nikita Hrușciov o acoperire pentru a-și prezenta retragerea ca pe un act de pace, nu de lașitate. Mai recent, Francisc a facilitat reînnoirea legăturilor diplomatice dintre SUA și Cuba după o jumătate de secol de embargo. Iar în 2016, o întâlnire spirituală găzduită de Francisc pentru liderii din Sudanul de Sud a ajutat la evitarea unui război civil.
Preoții care servesc ca diplomați se concentrează “pe ceea ce cele două părți au în comun și pe identificarea obiectivelor comune”, a declarat Gaetan, adăugând că ei “se străduiesc să umanizeze cele două părți una față de cealaltă”. Negocierea unor acorduri politice durabile poate dura ani de zile, punând la încercare răbdarea reprezentanților aleși. Dar, după cum a spus o înaltă figură a bisericii: “Politicienii gândesc în luni, noi, în biserică, tratăm în milenii.”
Desigur, nu toată diplomația Sfântului Scaun a fost considerată un succes sau chiar un deziderat. Există încă o controversă considerabilă cu privire la tăcerea Papei Pius al XII-lea în ceea ce privește condamnarea lui Adolf Hitler și a naziștilor. Criticii săi au susținut că, având în vedere că populațiile catolice erau majoritare, atât în Germania, cât și în Austria, ar fi putut submina sprijinul pentru regim. Vaticanul susține că a păstrat tăcerea pentru a proteja eforturile din culise ale Bisericii de a salva victimele naziste, inclusiv evreii.
În Ucraina, papa trebuie să meargă pe o traiectorie delicată. El dorește să evite ca acest conflict să fie încadrat ca o ciocnire a civilizațiilor, Vest versus Est, cu origini care ar putea să se întinda până la Marea Schismă dintre bisericile ortodoxe orientale și creștinismul occidental din 1054. Pentru Francisc, ca și pentru toți papii recenți, reuniunea bisericilor creștine este o misiune centrală. Sfântul Scaun a început să reconstruiască relațiile cu Rusia în timpul lui Ioan Paul al II-lea, când Kirill a fost principalul interlocutor extern pentru Rusia. Francisc a devenit primul papă care s-a întâlnit cu un patriarh rus atunci când a stat de vorbă cu Kirill în 2016. Dar războiul a împiedicat încercările de a apropia bisericile.
Statul rus și biserica rusă împărtășesc în mod oficial același obiectiv: să recâștige controlul asupra Ucrainei. Potrivit lui Gaetan, mulți din Rusia au fost îngroziți când Biserica Ortodoxă a Ucrainei și-a recunoscut în 2019 propriul șef, independent, care nu se subordonează niciunui patriarh sau episcop din afară. Unii ruși au văzut chiar mâna SUA în spatele acestei mișcări, având în vedere că era o modalitate concretă de a reduce influența rusă în Ucraina. “Mă tem că Biserica Ortodoxă Rusă a văzut asta ca pe o declarație de război și la fel și statul rus”, a spus Gaetan.
Francisc a declarat că o vizită la Kiev este ” în discuție.” În timp ce Francisc este una dintre cele mai influente figuri din lume și prezența sa ar demonstra solidaritate cu Ucraina, acesta ar dori să se asigure că orice vizită este mai mult decât simbolică și că reprezintă cel puțin un pas spre o încetare a focului – o realizare puțin probabilă. În plus, este îndoielnic că influența papei s-ar extinde asupra Bisericii Ortodoxe Ruse, având în vedere sentimentul pro-Putin al acestei instituții. Dar lumea caută acum un miracol – unul pe care Vaticanul este puțin probabil să îl poată realiza.
Politico