Consumul de petrol a scăzut substanţial în ultimele săptămâni din cauza pandemiei de coronavirus, iar piaţa a asistat la o scădere a preţurilor nemaiîntâlnită în ultimii 18 ani. Criza petrolului a fost adâncită şi de o supraproducţie de petrol din Rusia şi Orientul Mijlociu pe fondul unei bătălii al cărei scop este câştigarea unei cote mai mari a pieţei.

În această situaţie, OPEC+ a cerut tuturor membrilor săi o scădere a producţiei de petrol cu 23 de procente pentru a stabiliza piaţa. Într-un gest fără precedent, Mexicul a ţinut pe loc timp de trei zile acest acord, refuzând să renunţe la cota alocată de tăiere de 400000 de barili pe zi.

După câteva zile de discuţii în controversă, preşedintele Mexicului a fost de acord cu o reducere de doar 100 000 de barili pe zi, acordul fiind semnat ieri.

Preşedintele Mexicului a fost de acord cu o reducere de doar 100 000 de barili pe zi

Această opoziţie a preşedintelui Mexicului, Manuel Lopez Obrador, a fost primită cu entuziasm de o parte a populaţiei care apreciază politica sa de „Mexico first”.

În spatele acestei decizii văzută la populistă şi iraţională de o altă parte a populaţiei stau două explicaţii.

Prima, evidentă şi vizibilă, este legată de acordul pe care Mexicul l-a făcut cu SUA, prin care Statele Unite sunt de acord să mărească cota de reducere pentru a putea permite Mexicului să dispună de o cotă mai mică de reducere. Nu este de mirare că majoritatea se întreabă ce stă în spatele acordului şi ce are de câştigat SUA din acest lucru, speculându-se un nou acord privind imigraţia, favorabil Statelor Unite şi renunţarea la alte cereri existente ale Mexicului.

O a doua explicaţie este legată de politica preşedintelui şi industria petrolieră a Mexicului. Discursul câştigător al lui  Manuel Lopez Obrador, deseori numit AMLO, a avut la bază susţinerea clasei muncitoare şi reducerea dependenţei mexicane de combustibilul străin, deziderat realizabil prin compania de stat Pemex.

Din păcate însă Pemex, deşi una dintre cele mai mari companii petroliere din lume (Mexicul se află în top 13 producători de produse petroliere), este îngropată în datorii de peste 100 de miliarde de dolari şi ratingul său de credit extrem de scăzut se răsfrânge acum şi asupra Mexicului care este văzut ca o zonă gri pentru investitorii străini.

O scădere suplimentară a producţiei ar fi fost probabil o lovitură fatală pentru compania petrolieră de stat a Mexicului.

https://www.aljazeera.com/ajimpact/cost-mexico-president-hard-bargaining-opec-200415013920302.html