Președintele Uzbekistanului, Șavkat Mirziyoyev, a convocat luni alegeri anticipate, la doar o săptămână după un referendum care i-a permis să candideze pentru încă două mandate de șapte ani. Președintele a spus că renunță la restul mandatului său printr-o declarație pe contul său de Telegram.

Referendumul a acordat mai multe drepturi constituționale pentru uzbeci, dar, de asemenea, i-a acordat în mod controversat lui Mirziyoyev, care a câștigat un al doilea mandat în 2021, o resetare a timpului deja petrecut ca președinte și șansa de a îndeplini două mandate prelungite de șapte ani.

Președintele a declarat că a simțit că are nevoie de un nou mandat în temeiul noii constituții pentru a realiza noi reforme. Decizia sa de luni restrânge ușor perioada maximă teotică în care ar putea rămâne președinte, întrucât alegerile prezidențiale ar fi putut avea loc abia în 2026 în condiții normale.

În discursul de luni, Mirziyoyev nu a anunțat o dată pentru vot. Legea uzbecă prevede un preaviz de cel puțin două luni. Președintele a lăudat poporul uzbek ca fiind “adevărații autori ai constituției actualizate”, care a fost aprobată cu aproximativ 90% din voturi la 1 mai. El a făcut o serie de promisiuni pentru viitorul apropiat. Printre acestea se numără extinderea în continuare a gamei de servicii sociale pentru săraci, vârstnici și persoane cu handicap. De asemenea, a promis să asigure “armonia” între diferitele grupuri etnice din cadrul populației uzbece.

Mirziyoyev este creditat pe plan intern și internațional pentru liberalizarea economică a Uzbekistanului. El a fost, de asemenea, prim-ministru între 2003 și 2016, în timpul președintelui precedent Islam Karimov, înainte de a prelua funcția supremă. Nu se consideră că este probabil să apară un contracandidat major al opoziției care să amenințe poziția lui Mirziyoyev. La alegerile prezidențiale din 2021, el a obținut 80,1% din voturi, iar cel mai apropiat contracandidat al său a obținut doar 6,65%.
Deutsche Welle