Liderii din Kosovo au cerut să se facă dreptate pentru cele 1.621 de persoane care sunt încă oficial date dispărute în urma războiului din 1998-1999 cu Serbia vecină.

Cu ocazia Zilei Naționale a Persoanelor Dispărute din Kosovo, președintele Vjosa Osmani a afirmat într-o declarație: “Stingerea violentă a mii de cetățeni ai noștri, inclusiv copii, a fost un efort clar de a stinge poporul”.

Războiul a izbucnit atunci când majoritatea etnică albaneză din Kosovo, care pe atunci era o provincie sârbă, s-a revoltat împotriva conducerii de la Belgrad, care a răspuns cu o represiune brutală. Aproximativ 13.000 de persoane au fost ucise. În 1999, o intervenție militară a NATO a forțat Serbia să se retragă din teritoriu. În 2008, Kosovo și-a declarat independența, care nu este recunoscută de Serbia.

Premierul Albin Kurti și-a prezentat omagiile la comemorarea celor dispăruți în capitala Pristina. “Avem nevoie de justiție. Avem nevoie de responsabilitate. Avem nevoie ca infractorii, autorii, călăii și factorii de decizie să fie în spatele gratiilor”, a declarat Kurti.

Problema celor dispăruți face parte dintr-un plan în 11 puncte al Uniunii Europene pentru normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia. Kurti urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Bruxelles cu președintele sârb Aleksandar Vucic pentru discuții.

Misiunea Uniunii Europene în Kosovo, sau EULEX, a desfășurat 725 de operațiuni pe teren și 197 de exhumări, care au dus la identificarea a 332 de persoane dispărute. EULEX a declarat că a fost dificil să găsească cadavrele. Multe au fost îngropate în morminte mici, nemarcate sau chiar în cimitire, într-un efort al autorilor de a îngreuna căutarea celor dispăruți și de a ascunde dovezile. EULEX afirmă că nu dispune de informații noi și credibile privind localizarea mormintelor. În plus, nu toate familiile persoanelor dispărute au dat mostre de sânge pentru analiza ADN, ceea ce face mai dificilă identificarea rămășițelor de către experți.
Associated Press