Pedro Sánchez a obținut joi sprijinul majorității legislatorilor din parlamentul spaniol pentru a forma un nou guvern, punând astfel capăt la patru luni de paralizie politică la Madrid. Liderul socialist intenționează să formeze un guvern minoritar cu coaliția de extremă-stânga Sumar, a cărei lider, Yolanda Díaz, a fost al doilea viceprim-ministru în guvernul precedent.

Toți cei șapte legislatori aparținând partidului separatist catalan Junts, care avea puterea de a-l numi pe Sánchez prim-ministru sau de a forța Spania să organizeze noi alegeri, au votat în favoarea sa. La fel a făcut și singurul reprezentant al Coaliției Canare, care luna trecută a votat, de asemenea, în favoarea încercării eșuate a liderului de centru-dreapta al Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, de a forma un guvern. Așa cum era de așteptat, cei 171 de parlamentari aparținând partidului lui Feijóo și grupului de extremă dreapta Vox, precum și Uniunea Populară Conservatoare din Navarra, au votat împotriva candidatului socialist.

Victoria lui Sánchez în parlament încheie o perioadă de incertitudine politică care a început în luna mai, când liderul socialist a convocat alegeri anticipate după ce partidul său a suferit pierderi devastatoare în sondajele regionale și locale la nivel național. La acea vreme, Sánchez a declarat că spaniolii trebuie să “clarifice ce forțe politice doresc să preia conducerea” și că a venit momentul să lase alegătorii “să definească direcția politică a țării”. După o campanie intensă, alegătorii au răspuns la apelul său prin alegerea unui parlament în care atât blocul politic de stânga, cât și cel de dreapta nu au reușit să obțină majoritatea. Sánchez a înțeles imediat necesitatea de a-și asigura sprijinul partidelor separatiste din hemiciclu și a început să negocieze acorduri de susținere cu fiecare dintre acestea.

Cel mai complex acord a fost cel încheiat cu partidul Junts, controlat de fostul președinte catalan Carles Puigdemont. Liderul separatist, care a trăit în exil autoimpus în Belgia de la referendumul eșuat din 2017 privind independența Cataloniei, a cerut o amnistie pentru persoanele urmărite penal pentru acțiuni legate de mișcare. Deși Sánchez a susținut mult timp că o astfel de grațiere generală este imposibilă, deoarece ar contraveni Constituției Spaniei, luni partidul său a depus un proiect de lege pentru a acorda o amnistie persoanelor implicate în mișcarea de independență catalană în ultimul deceniu.

Furia provocată de această propunere controversată a determinat sute de mii de spanioli să iasă în stradă în semn de protest și a subliniat tensiunile profunde care persistă. Pe parcursul săptămânii, simpatizanți de dreapta – printre care și provocatorul american Tucker Carlson – au ocupat strada care găzduiește sediul Partidului Socialist din Madrid. Joi, un grup de deputați socialiști au fost atacați cu ouă în timp ce se îndreptau spre parlament.

În timpul dezbaterii aprinse care a precedat votul, liderul Partidului Popular, Feijóo, l-a acuzat pe Sánchez că a comis “corupție politică” prin încheierea unor înțelegeri “care sunt împotriva interesului general” și sunt motivate exclusiv de “beneficii personale”. El a prezis că proiectul de lege privind amnistia va revigora mișcarea de independență catalană și va amenința integritatea Spaniei ca țară.
Politico