UE vrea să își transforme industria de apărare pentru a fi pregătită de război, prezentându-și planul într-un proiect de 27 de pagini al unei Strategii europene pentru industria de apărare, consultat de POLITICO.

UE urmărește să răstoarne modul în care finanțează și vinde arme, stimulată de războiul actual al lui Vladimir Putin în Ucraina și de avertismentele țărilor occidentale că o Rusie beligerantă ar putea ataca un membru NATO în următorii ani. Una dintre măsurile propuse copiază chiar și sistemul de vânzări militare externe al SUA, facilitând vânzarea de arme către țări terțe, în timp ce o alta ar simplifica preluarea producției civile de către guverne în caz de urgență.

Europa a păstrat o bază industrială de apărare de la sfârșitul Războiului Rece, dar aceasta nu este suficient de competitivă, a declarat miercuri un oficial al Comisiei Europene pentru presă. “Este acolo, dar nu suntem capabili să producem la timp și în volum”.

Principalul obiectiv al Strategiei industriale europene de apărare, care nu are caracter obligatoriu, este ca blocul să treacă la o “schimbare de paradigmă de la răspunsul de urgență la pregătirea pentru apărare”. Ea este însoțită de un fond de bani, Programul european de investiții în domeniul apărării. “Nu este doar un program de finanțare, ci și un program de organizare industrială”, a declarat oficialul Comisiei.

În ceea ce privește cererea, Comisia Europeană vrea să se asigure că guvernele europene cumpără mai mult echipament militar european și că achiziționează armament în comun pentru a face cheltuielile mai eficiente. Referitor la ofertă, Bruxelles-ul încearcă să facă baza industrială europeană de apărare și tehnologică (EDTIB) mai puțin predispusă la risc și mai flexibilă, asigurând în același timp securitatea aprovizionării pentru guverne în caz de urgență prin crearea unor mecanisme prin care industria de apărare să aibă prioritate față de comenzile și companiile civile. Bruxelles-ul mai dorește ca Ucraina să participe la achiziții comune ca și cum Kievul ar fi membru al UE.

Iată care sunt principalele concluzii:
1.Raționalizarea achizițiilor publice: programul european de înarmare ar urma să armonizeze procedurile de achiziții publice. Guvernele care vor cumpăra în comun vor beneficia de scutiri de TVA. Programul include soluții la nivel european pentru a proteja zonele disputate, cum ar fi spațiul, spațiul cibernetic, aerul și marea. Acesta ar urma să instituie un grup la nivel înalt al industriei europene de apărare pentru a contribui la coordonarea achizițiilor și a programării. Grupul va identifica proiecte de interes comun pentru a concentra eforturile și programele de finanțare ale UE; scopul este ca blocul să creeze o rețea de capacități de apărare cibernetică, precum și sisteme europene integrate de apărare antiaeriană și antirachetă.
2.Facilitarea vânzării de arme: UE ar urma să elaboreze un catalog al produselor disponibile în întregul bloc. De asemenea, Comisia ar urma să sprijine financiar acumularea de stocuri pentru a reduce întârzierile de livrare pentru potențialii cumpărători. Textul prevede o excepție de la Directiva privind achizițiile publice în domeniul apărării, pentru a permite guvernelor să adauge noi țări la contractele deja semnate fără a fi nevoie să reia procesul de achiziție.
3.Mai mulți bani pentru achiziții comune: planul european de investiții în domeniul apărării va lua locul legii privind sprijinirea producției de muniții (și al legii privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice comune, contribuind la stimularea cooperării și a achizițiilor publice comune în timpul actualului buget al UE pe șapte ani, precum și la sprijinirea dezvoltării de armament finanțat de Fondul european de apărare și la o creștere industrială.
4.Menținerea producției la un nivel ridicat: Comisia dorește, de asemenea, să subvenționeze capacitatea de producție cu 1 miliard de euro – obținut din împrumuturi și prin investirea a 100 de milioane de euro din bani publici – pentru a susține industria de armament chiar și atunci când cererea este scăzută.
Politico