Alegătorii din Franța metropolitană se vor prezenta duminică la urne pentru primul tur al alegerilor legislative, urmând ca o săptămână mai târziu să aibă loc al doilea tur de scrutin. În cadrul alegerilor, 577 de deputați sau parlamentari vor fi aleși în Adunarea Națională pentru un mandat de cinci ani.

Aceasta vine după ce Emmanuel Macron a câștigat un al doilea mandat de cinci ani ca președinte al Franței în aprilie. Dar liderul pro-european de centru trebuie să câștige o majoritate în parlament pentru a avea cele mai mari șanse de a-și impune politicile. Din păcate, sondajele de opinie arată că, în prezent, coaliția sa centristă Ensemble este doar cu puțin în fața principalului său rival de stânga, blocul NUPES, condus de veteranul de stânga dură Jean-Luc Melenchon. Coaliția președintelui ar urma să obțină între 275 și 315 locuri în parlamentul francez, potrivit sondajului Ipsos/Cevipof, în timp ce 289 de locuri sunt necesare pentru o majoritate absolută.

Macron va spera să nu devină primul președinte din 2002 încoace care trebuie să se confrunte cu “coabitarea” – o situație în care premierul nu se află în aceeași tabără politică, iar președintele nu are majoritate în adunare. În primul tur de scrutin, care va avea loc duminică, 12 iunie, un candidat trebuie să obțină mai mult de 50% din voturi pentru a fi ales. Dacă nimeni nu atinge acest prag, se trece la un al doilea tur de scrutin (duminică, 19 iunie). Atunci se vor confrunta toți cei care au obținut mai mult de 12,5% din cota de voturi în primul tur. Cel care obține cele mai multe voturi este ales. Pe 12 iunie, la linia de start se vor afla 6 293 de candidați, ceea ce înseamnă în medie aproape 11 candidați pe circumscripție. Dintre aceștia, 55,8% sunt bărbați (sau 3.514 candidați) și 44,2% sunt femei (2.779 de candidați).

Partidul lui Macron și aliații săi candidează sub sigla alianței centriste Ensemble. Aceasta este formată din trei partide principale – La République En Marche! a lui Macron, Mouvement Démocrate și Horizons – alături de patru partide mai mici. Macron s-a bucurat de o majoritate în timpul primului său mandat de președinte, dar de data aceasta el și coaliția Ensemble vor trebui să lupte pentru a o menține.

La France Insoumise a lui Melenchon se află într-o coaliție cu socialiștii, verzii și comuniștii, într-o neașteptată demonstrație de unitate pe stânga. Alianța sa NUPES este pe locul al doilea în sondaje și a avut rezultate bune la votul anticipat în rândul alegătorilor din străinătate. Dar NUPES este o coaliție fragilă, cu divergențe în privința unor probleme-cheie, cum ar fi utilizarea energiei nucleare și relația cu NATO și UE.

Les Republicains vizează să fie al treilea cel mai mare grup parlamentar. Deși se preconizează că conservatorii vor fi mult în urma taberei lui Macron și a stângii, aceștia ar putea deveni creatori de rege în cazul în care Ensemble are cel mai mare grup, dar nu și majoritatea absolută.

Rassemblement National, formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, se află pe locul al treilea în sondaje în ceea ce privește voturile din primul tur, dar pe locul al patrulea în ceea ce privește locurile preconizate.

Odată votați, deputații dețin, împreună cu camera superioară (Senatul), puterea de a elabora legi și de a controla guvernul. În cazul în care există un dezacord asupra textului de lege cu camera superioară, dominată în prezent de dreapta, deputații sunt cei care au ultimul cuvânt. Aceștia pot, de asemenea, să depună proiecte de lege și amendamente sau să examineze proiectele de lege ale guvernului. Parlamentarii controlează acțiunea guvernului prin întrebări orale sau scrise, comisii de anchetă sau misiuni de informare. Principala armă a deputaților este moțiunea de cenzură împotriva guvernului, care este supusă unor reguli foarte specifice. Pentru a doborî guvernul, aceasta trebuie să fie adoptată cu o majoritate absolută, adică cu cel puțin 289 de voturi.
EuroNews