Prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon, a prezentat noul său plan de organizare a unui referendum privind independența, comparând Scoția cu alte țări europene și susținând că Scoția ar fi mai echitabilă, mai bogată și mai fericită în afara Regatului Unit.
“După tot ceea ce s-a întâmplat, Brexit, COVID, Boris Johnson, este timpul să prezentăm o viziune diferită și mai bună”, a declarat Sturgeon jurnaliștilor la Bute House, reședința sa oficială din Edinburgh. “Rămânem legați de un model economic britanic, în afara Uniunii Europene, ce ne expune la rezultate economice și sociale relativ slabe, care probabil se vor înrăutăți – mai degrabă decât să se îmbunătățească? Sau, în schimb, ne ridicăm ochii cu speranță și optimism și ne inspirăm de la țări similare din Europa?”, a întrebat primul ministru. Într-o campanie pe rețelele de socializare desfășurată după discurs, Norvegia, Finlanda, Danemarca și Irlanda s-au numărat printre țările citate ca exemple de națiuni europene care au trecut prin probleme similare cu Scoția în timpul pandemiei COVID, dar care au ieșit cu o perspectivă economică mai pozitivă.
Nicola Sturgeon a subliniat că un nou referendum de independență, pe care a promis că îl va organiza înainte de sfârșitul anului 2023, ar trebui să fie legal. Ea spune că, dacă guvernul lui Boris Johnson refuză să acorde un ordin în temeiul Secțiunii 30 – care conferă guvernului scoțian puteri temporare pentru a organiza un referendum – atunci ea va stabili propria cale spre referendum pe baza unui aviz juridic “dacă este necesar”, deși nu a oferit detalii concrete despre cum ar putea arăta acesta.
Primul ministru a profitat de ocazie pentru a critica “guvernul britanic negând democrația” condus de Boris Johnson, pentru că nu a acordat ordinul din secțiunea 30 – făcând referire la propunerea de luni a guvernului său de a modifica unilateral părți din Protocolul privind Irlanda de Nord din acordul Brexit. Sturgeon a declarat că este dispusă să se așeze la masa de discuții cu Johnson pentru a negocia un ordin în temeiul Secțiunii 30 și că, deși nu au fost de acord cu privire la substanța independenței, speră ca democrații să poată ajunge la un acord asupra procesului prin care poporul scoțian ar trebui să își decidă viitorul.
Guvernul scoțian va publica acum o serie de „cărți albe” cu mai multe detalii despre modul în care va aborda aspecte specifice legate de independență, inclusiv ce s-ar putea întâmpla dacă Scoția ar adera la Uniunea Europeană și cum ar funcționa în practică fluxul de persoane, bunuri și servicii peste granița dintre Scoția și Anglia după independență. Sturgeon a recunoscut că ar exista implicații pentru comerțul transfrontalier, problemele vamale și de reglementare, dar a evitat cu grijă să folosească cuvintele “frontieră dură” sau “controale”, o anatemă pentru unioniști. “Beneficiile independenței Scoției sunt mai mari decât provocările”, a insistat Nicola Sturgeon.
Liderul opoziției, Douglas Ross, a criticat, în Parlamentul scoțian, noul demers pentru independență, afirmând că ar fi o pierdere de timp și de resurse pentru guvern. “Ne putem concentra pe reconstrucția Scoției sau, așa cum vrea SNP, pe divizarea Scoției. A face presiuni pentru un alt referendum divizoriu, poate chiar un referendum ilegal și sălbatic… este o prioritate greșită în cel mai prost moment posibil”, a declarat liderul conservatorilor scoțieni. Anas Sarwar, liderul Partidului Laburist Scoțian, a calificat anunțul lui Sturgeon drept “același discurs vechi”. “De câte ori am mai auzit asta? Este vorba de ceva care ne duce înapoi la politica trecutului, concentrându-se pe divizare și conflicte și încercând să opună scoțieni împotriva scoțienilor”, a declarat Sarwar într-o înregistrare video. Ultimul referendum pentru independența Scoției a avut loc în 2014, iar 55% dintre alegători au declarat că doresc să rămână parte a Regatului Unit.
EuroNews