Agenția Spațială Europeană (ESA) a pus capăt oficial cooperării cu Rusia în ceea ce privește misiunea ExoMars, menită să găsească viață pe Planeta Roșie. Vestea anunțată de șeful ESA vine după ce programul a fost suspendat în martie din cauza tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și Occident din cauza războiului din Ucraina.

ESA și Roscosmos, agenția spațială rusă, colaboraseră la o misiune de căutare a semnelor de viață pe Marte cu ajutorul roverului european ExoMars. Roverul Rosalind Franklin, denumit de către ESA după celebrul om de știință britanic care a contribuit la decodificarea structurii moleculare a ADN-ului, este proiectat să foreze găuri de până la doi metri adâncime pentru a colecta mostre de rocă marțiană în vederea analizei. Lansarea inițială a roverului era programată să aibă loc în iulie 2020, însă aceasta a fost amânată din cauza pandemiei.

Dar Consiliul ESA s-a reunit în această săptămână și a tăiat oficial legăturile cu Roscosmos în ceea ce privește proiectul comun, ca urmare a “războiului din Ucraina și a sancțiunilor în curs de aplicare”, a scris directorul general Josef Aschbacher pe Twitter. El a adăugat că “noi perspective privind calea de urmat cu alți parteneri” vor fi împărtășite cu reporterii pe 20 iulie.

“Mai devreme, când a fost suspendat, echipa europeană comună acționa ca de obicei – cu un sentiment de tristețe, dar exista încă speranță”, a declarat Oleg Korablev, un om de știință de la Institutul de Cercetare Spațială din Rusia, care a fost implicat în programul ExoMars. “Am fost foarte fericiți când ESA s-a adresat inițial Roscosmos cu această propunere. Este trist că ni s-a pus capăt acestei misiuni, care a necesitat mult efort timp de mulți ani”, a declarat el pentru Euronews.

De la decizia de a suspenda colaborarea cu Rusia pentru ExoMars, ESA a analizat cum să înlocuiască contribuțiile Rusiei – care includ lansarea cu Proton a navei spațiale și a platformei de aterizare Kazachok, precum și instrumentele și unitățile de încălzire cu radioizotopi de pe rover. Opțiunile ar putea include cooperarea cu NASA, precum și alternative complet europene.

Deși vestea rezilierii nu a fost neașteptată, ea a provocat reacții dure din partea Rusiei – în special a lui Dmitri Rogozin, șeful Roscosmos. La scurt timp după anunț, Rogozin a intrat pe Telegram pentru a-l acuza pe Aschbacher de “sabotarea” misiunii comune ExoMars. El a adăugat că Roscosmos va solicita returnarea platformei Kazachok, folosită pentru pregătirile de lansare. După cum a relatat în premieră SpaceNews, Rogozin a ordonat, de asemenea, cosmonauților ruși de pe stație să nu mai folosească un braț robotic european pe Stația Spațială Internațională (ISS), care face parte din modulul Nauka lansat în urmă cu un an și aflat încă în curs de punere în funcțiune.
Relațiile dintre partenerii ruși și cei occidentali de pe ISS au devenit din ce în ce mai tensionate în ultimele luni. La 4 iulie, Roscosmos a publicat fotografii cu cosmonauți ruși care țineau în mână steagurile a două regiuni din Ucraina ocupate de forțele rusești. Pe 7 iulie, NASA a publicat o declarație în care a criticat Rusia pentru aceste fotografii – un punct de vedere împărtășit de Aschbacher.
EuroNews