Oamenii de știință cred că au găsit cea mai probabilă cauză a cazurilor misterioase și uneori mortale de hepatită la copiii mici.

Un nou virus a fost identificat în 96 la sută din cazurile analizate în două studii separate: unul în Scoția și altul în Marea Britanie, în comparație cu doar 4 la sută detectate în mai multe cazuri de control. Oamenii de știință cred că infecția cu acest virus, numit infecția cu virusul adeno-asociat 2 (un membru al familiei parvovirus) a cauzat cumva aceste grupuri neobișnuite de cazuri: fie prin coinfecție cu un alt virus, fie, eventual, singur.

Dar ei exclud cu totul COVID-19 ca și cauză. “Este extrem de puțin probabil ca acest lucru să fie legat de COVID-19”, a declarat Emma Thomson, autorul principal al studiului scoțian, în timpul unei ședințe de informare a jurnaliștilor. Ea a precizat că aproximativ două treimi dintre copiii studiați aveau anticorpi împotriva coronavirusului – un nivel similar cu cel al populației generale, din cauza unei infecții anterioare. Iar faptul că apar cazuri de hepatită la doi ani de la începutul pandemiei nu se aliniază, de asemenea, cu o teorie COVID, a spus ea.

Până la data de 12 iulie, au fost înregistrate peste 1.000 de cazuri de hepatită inexplicabilă din 35 de țări, implicând 22 de decese. În Marea Britanie nu a fost înregistrat niciun deces, în timp ce 12 copii au avut nevoie de transplant de ficat.

Infecția cu virusul adeno-asociat 2, sau AAV2, infectează majoritatea oamenilor până la vârsta de 10 ani, dar în mod normal nu este asociată cu boli umane, a declarat Thomson, profesor clinic și consultant în boli infecțioase la Centrul de cercetare a virusurilor de la MRC-Universitatea din Glasgow. În plus, AAV2 necesită infectarea cu un alt virus, cunoscut sub numele de “virus ajutător”, pentru a se putea replica, a spus Thomson.

Având în vedere că valul de cazuri misterioase de hepatită a atins un vârf la aproximativ două săptămâni după un vârf mare de cazuri de adenovirus, oamenii de știință cred că această coinfecție ar putea fi cauza. În cadrul studiilor, 84 la sută dintre copii au avut o infecție cu adenovirus. Un număr mic a avut, de asemenea, infecție cu virusul herpetic.

În plus, studiul scoțian a descoperit un posibil factor de risc genetic, 17 din cele 20 de cazuri studiate având o genă specifică (DRB1 04:01), mult mai mare decât nivelul populației de 16 la sută. Această genă ar putea identifica persoanele cele mai susceptibile, dar sunt necesare mai multe cercetări. Oamenii de știință – de la Universitatea din Glasgow, de la Great Ormond Street Hospital și de la University College London Great Ormond Street Institute of Child Health – au solicitat efectuarea de noi studii internaționale pentru a-și confirma ipotezele. Ambele studii sunt disponibile în prezent sub formă de pre-printuri și nu au fost revizuite de colegi.
Politico