Miniștrii europeni ai energiei au însărcinat vineri Comisia Europeană să continue să impună o plafonare a veniturilor producătorilor de energie care nu sunt producători de gaze și care beneficiază de pe urma creșterii prețurilor la energie, renunțând în același timp la plafonarea prețurilor la gazele rusești.
Căutând modalități de a contribui la reducerea facturilor tot mai mari ale consumatorilor, miniștrii au cerut Comisiei Europene să pregătească alte măsuri de urgență, inclusiv o plafonare mai amplă a prețului la gaze care să nu vizeze în mod specific Rusia, potrivit unui rezumat al reuniunii publicat de Republica Cehă, care deține președinția rotativă a UE. Președintele Vladimir Putin a declarat săptămâna aceasta că Moscova va întrerupe toate livrările către Europa dacă se va aplica un plafon de preț pentru gazul rusesc.
În cadrul planului UE, care nu a fost încă concretizat, guvernele ar urma să colecteze veniturile excedentare de la producătorii de energie care nu sunt producători de gaze naturale, care în prezent își pot vinde energia la prețuri foarte mari, determinate de prețul gazelor, și să utilizeze banii pentru a reduce facturile consumatorilor.
Companiile de combustibili fosili ar trebui, de asemenea, să plătească o “contribuție de solidaritate”, se arată în rezumatul reuniunii. “Măsurile recomandate de Comisie, de a lua o parte din aceste profituri excedentare și de a le recicla înapoi în gospodării, au sens”, a declarat vineri ministrul irlandez al mediului, Eamon Ryan.
Se așteaptă ca săptămâna viitoare Comisia să publice detaliile propunerilor. Miniștrii energiei ar putea organiza o altă reuniune de urgență în cursul acestei luni pentru a negocia și aproba planurile finale, au declarat pentru Reuters doi diplomați europeni. “Toată lumea se grăbește să găsească o soluție”, a declarat ministrul suedez al Energiei, Khashayar Farmanbar. O propunere de plafonare a prețurilor la gazele rusești nu a obținut un sprijin larg în rândul țărilor UE, se arată în rezumatul reuniunii.
Diplomații UE au declarat că guvernele au sprijinit în general o propunere a UE de a oferi lichidități de urgență firmelor energetice care se confruntă cu cerințe colaterale în creștere și au însărcinat Bruxelles-ul cu elaborarea unor astfel de măsuri.
Bruxelles-ul a sugerat ca UE să plafoneze prețul pe care îl plătește pentru gazul rusesc – o idee susținută de statele baltice, care au spus că ar priva Moscova de bani pentru a finanța acțiunile militare din Ucraina. Dar statele din Europa Centrală și de Est care încă primesc o parte din combustibilul rusesc se tem că acest lucru ar duce la o întrerupere totală. Țări precum Belgia au pus la îndoială faptul că o plafonare ar avea un impact semnificativ asupra reducerii prețurilor, în condițiile în care livrările de la Moscova sunt atât de scăzute.
“Dacă restricțiile de preț ar fi impuse exclusiv asupra gazului rusesc, acest lucru ar duce în mod evident la o întrerupere imediată a livrărilor”, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Ministrul italian pentru Tranziție Ecologică, Roberto Cingolani, a declarat că 15 state UE s-au pronunțat în favoarea unei limitări generalizate a prețurilor la toate importurile de gaze.
Comisia Europeană, care nu a inclus un plafon general al prețului la gaze într-o listă de măsuri pe care a sugerat-o țărilor înaintea reuniunii, a avertizat că plafonarea prețurilor la gazele naturale lichefiate în Europa ar putea risca ca livrările să se îndrepte către alte piețe, privând Europa de combustibilul de care are mare nevoie. În ceea ce privește planul privind profiturile excepționale, un proiect al viitoarei propuneri a Comisiei, consultat de Reuters, ar urma să plafoneze la 200 de euro (202 dolari) pe megawatt/oră veniturile generatorilor eolieni, nucleari și pe cărbune.
Prețurile europene la energie sunt stabilite de obicei de centralele pe gaz, astfel încât plafonul ar avea ca scop să elimine profiturile în exces realizate în ultimele luni de acești producători care au costuri de funcționare mai mici, dar care au reușit totuși să își vândă energia la prețuri foarte mari. De asemenea, miniștrii au sprijinit ideea unor “instrumente de lichiditate de urgență” la nivelul UE pentru a ajuta companiile care se confruntă cu cerințe colaterale în creștere.
Finlanda și Suedia au oferit deja garanții de lichiditate de miliarde de dolari companiilor energetice, în încercarea de a preveni prăbușirea firmelor din cauza crizei de lichidități. VNG, unul dintre cei mai mari importatori germani de gaze naturale rusești, a cerut vineri ajutor guvernului pentru a se menține pe linia de plutire, fiind cea mai recentă firmă europeană din domeniul energiei care a solicitat sprijin din partea statului din cauza reducerilor de aprovizionare din partea Moscovei. Șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat vineri că guvernele, nu băncile centrale, ar trebui să fie cele care ajută firmele din energie.
Reuters