Conform noilor competențe de urgență propuse de Comisia Europeană, țările UE ar putea fi interzise să restricționeze fluxul de produse și servicii esențiale în perioade de criză. Bruxelles-ul dorește să evite repetarea deciziilor unilaterale și haotice luate în primele luni ale pandemiei COVID-19, când guvernele s-au grăbit să obțină măști, mănuși și ventilatoare pentru a-și proteja cetățenii de virus.
În câteva săptămâni, piața internă a UE, care se bazează pe libera circulație a persoanelor și a bunurilor, a fost fracturată și bulversată de o succesiune rapidă și adesea improvizată de controale comerciale și închideri de frontiere. “Criza COVID-19 a arătat că piața noastră unică nu este perfectă. Este puternică, dar nu este de neînvins”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei, în timp ce a prezentat proiectul legislativ. “Lipsa de coordonare și de transparență a afectat aprovizionarea noastră și a sporit penuria.”
Instrumentul de urgență pentru piața unică (SMEI) propus are ca scop găsirea unui echilibru între necesitatea de a menține funcționarea neîntreruptă a pieței unice și abordarea în același timp a amenințărilor și crizelor colective. Obiectivul general este de a înlocui procesul decizional ad-hoc cu o mai mare coordonare și planificare, astfel încât să se reducă la minimum perturbările atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.
Instrumentul are în vedere trei moduri de acțiune diferite:
Modul de contingență: etapa obișnuită în care piața unică funcționează normal. Comisia și statele membre pot trimite avertismente timpurii în cazul în care se detectează o criză sau o amenințare.
Modul de vigilență: etapa preventivă, în care o criză sau o amenințare are potențialul de a perturba piața, dar daunele nu sunt încă grave. Acest mod va permite o supraveghere mai atentă a bunurilor și serviciilor strategice și crearea de rezerve comune pentru a preveni penuria.
Modul de urgență: această etapă va fi declanșată atunci când o criză sau o amenințare începe să aibă un impact negativ asupra pieței unice. Modul de urgență va interzice statelor membre să adopte restricții asupra bunurilor critice, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat ca “măsură de ultimă instanță”. De asemenea, li se va cere să informeze în prealabil cu privire la orice altă acțiune unilaterală, cum ar fi închiderea frontierelor.
În plus, în cadrul modului de urgență, Comisia va putea achiziționa bunuri în numele tuturor celor 27 de țări, așa cum s-a întâmplat în cazul vaccinurilor COVID-19. De asemenea, aceasta va supraveghea distribuirea rezervelor strategice și va recomanda reconversia anumitor linii de producție.
În circumstanțe extreme, executivul va fi împuternicit să aplice amenzi companiilor care se angajează să efectueze “comenzi prioritare” de produse critice și nu reușesc să se conformeze așteptărilor. “Aceasta nu este o economie planificată”, a declarat Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, vorbind alături de Vestager. “Acest [instrument] nu este pentru a închide lanțurile de aprovizionare, ci pentru a le menține deschise.”
Legislația este încă o propunere și trebuie să fie negociată și amendată de Parlamentul European și de statele membre, care tind să se ferească de orice legislație care poate fi văzută ca o “acaparare de putere” din partea Bruxelles-ului.
Vestager și Breton au insistat asupra faptului că guvernele vor fi consultate și implicate în permanență prin intermediul unui grup consultativ. Declanșarea modului de urgență va necesita un vot cu majoritate calificată în Consiliu, au explicat ei.
Eurochambres, o asociație industrială care reprezintă 20 de milioane de întreprinderi din Europa, a salutat anunțul și accentul pus pe prevenirea “restricțiilor arbitrare”, dar a avertizat că legislația “depășește ceea ce este necesar și riscă să creeze incertitudine juridică”.
EuroNews