Autoritățile din Kazahstan au declarat, luni, că aproape 8.000 de persoane au fost reținute de poliție în timpul protestelor care au ajuns săptămâna trecută în violență și au marcat cele mai mari tulburări cu care s-a confruntat fosta națiune sovietică de la obținerea independenței, în urmă cu 30 de ani. Președintele Kassym-Iomart Tokayev a descris evenimentele de săptămâna trecută drept o „agresiune teroristă” împotriva țării și a respins rapoartele conform cărora autoritățile luptă cu demonstranții pașnici drept „dezinformare”. Autoritățile au declarat, astăzi, zi de doliu pentru zeci de victime ale tulburărilor de o violență fără precedent. Ministerul Sănătăţii din ţară a anunţat că 164 de persoane, inclusiv trei copii, au fost ucise în timpul tulburărilor. Vorbind luni la un summit virtual extraordinar al CSTO, Tokayev a promis că va dezvălui lumii „dovezi suplimentare” ale unei „agresiuni teroriste” împotriva Kazahstanului. El a subliniat că cererile protestatarilor pașnici au fost „auzite și îndeplinite de stat”, iar tulburările care au urmat au implicat „grupuri de militanți înarmați” al căror scop a fost răsturnarea guvernului.
AP News

Președintele rus Vladimir Putin a revendicat, astăzi, victoria în apărarea Kazahstanului față de de ceea ce el a descris drept „o revoltă teroristă susținută de străini” și a promis liderilor altor state ex-sovietice că o alianță condusă de Moscova le va proteja și pe acestea. Cel mai mare oraș al Kazahstanului, Almaty, a revenit luni la normal, după aproape o săptămână de tulburări. Majoritatea magazinelor s-au redeschis, transportul public și traficul regulat au revenit, iar internetul a fost repornit timp de câteva ore în oraș, pentru prima dată de miercurea trecută. Desfășurarea rapidă de trupe din partea Rusiei a demonstrat disponibilitatea Kremlinului de a folosi forța pentru a-și proteja influența în fosta Uniune Sovietică, într-un moment în care Moscova se află, de asemenea, într-un impas cu Occidentul pentru mii de trupe adunate în apropierea Ucrainei. Putin a declarat, într-un summit virtual al alianței militare CSTO a statelor ex-sovietice, că organismul a reușit „să prevină subminarea fundațiilor statului, degradarea completă a situației interne din Kazahstan și să blocheze teroriștii, criminalii, jefuitorii și alte elemente criminale”.
Reuters

Fostul șef al serviciului de informații militare din Danemarca, Lars Findsen, a fost reținut sub suspiciunea că a divulgat informații „înalt clasificate”. Findsen a fost suspendat anul trecut după ce a condus Serviciul Danez de Informații pentru Apărare (FE) din 2015 până în 2020. În decembrie 2021, patru angajați ai celor două agenții de informații din Danemarca au fost arestați, iar astăzi, Tribunalul Districtual din Copenhaga a ridicat interdicția mass-media de a-l identifica pe Findsen drept unul dintre cei patru. Cazul, despre care autoritățile au publicat foarte puține informații, se desfășoară cu ușile închise, ceea ce înseamnă că acuzațiile exacte și natura informațiilor scurse nu au fost făcute publice. Findsen a fost arestat preventiv pentru o lună, iar după ce a fost arestat a negat acuzațiile. Bărbatul de 52 de ani riscă până la 12 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat de dezvăluirea de informații clasificate.
EuroNews

Brussels Airlines a operat 3.000 de zboruri goale sau aproape goale în această iarnă pentru a evita pierderea drepturilor de decolare și aterizare pe aeroporturile importante. Și compania-mamă, Lufthansa, a operat 18.000 de zboruri „în pierdere” în această iarnă, care altfel ar fi fost anulate din cauza lipsei de pasageri. Înainte de apariția pandemiei, regula era că toate companiile aeriene trebuie să opereze zboruri în cel puțin 80% din intervalele de decolare și aterizare programate, altfel riscau să piardă sloturile rezervate pe aeroporturi.
Cifra a fost revizuită la 50% după izbucnirea coronavirusului, dar rămâne în continuare mult mai mare decât numărul real de zboruri necesare pentru a satisface cererea de pasageri.
The Bulletin

Proprietarii de animale de companie din Coreea de Sud au fost avertizați să fie atenți, după ce peste 100 de incendii au fost declanșate de pisici în ultimii trei ani, potrivit pompierilor din capitala Seul. Pisicile pot aprinde plitele de gătit electrice sărind pe butoanele sensibile la atingere – iar odată supraîncălzite, aparatele pot lua foc. De asemenea, departamentul de pompieri i-a sfătuit pe proprietarii de pisici să îndepărteze obiectele inflamabile, cum ar fi prosoapele de hârtie, de lângă plite. În plus, s-a sugerat folosirea unor dispozitive cu funcție de blocare automată pentru a preveni riscul de incendiu. Și problema nu se limitează la Coreea de Sud. Potrivit unei asociații americane, animalele de companie sunt responsabile pentru aproximativ 1.000 de incendii în locuințe în Statele Unite în fiecare an.
CNN

Michael „Rich” Clifford, astronaut NASA care a zburat în trei misiuni de navetă spațială, inclusiv după ce a fost diagnosticat boala Parkinson, a murit la vârsta de 69 de ani. Moartea sa a avut loc la sfârșitul anului trecut și s-a datorat complicațiilor cauzate de Parkinson. Clifford a fost ales să devină astronaut în 1990 și s-a lansat în spațiu în 1992, pe naveta spațială Discovery, într-o misiune clasificată pentru Departamentul Apărării. După ce a finalizat cea de-a doua misiune spațială, a fost diagnosticat cu Parkinson. Dorind să zboare din nou, el și-a ținut secretă starea, informând doar personalul medical al NASA și comandantul său pentru cea de-a treia misiune. A fost monitorizat pe tot parcursul antrenamentului, iar simptomele sale nu au interferat niciodată cu pregătirile sale pentru sarcinile care i-au fost repartizate. Îmbarcat pe naveta spațială Atlantis, Clifford împreună cu cei patru colegi de echipaj, au dus-o pe Shannon Lucid la bordul stației spațiale rusești Mir. Cu această ocazie, el și Linda Godwin au devenit primii astronauți americani care au efectuat o plimbare în spațiu în afara unei navete andocate la o stație spațială.
Space

Pakistanul urmează să numească prima femeie judecător la Curtea Supremă – judecătorul Ayesha Malik de la Înalta Curte Lahore. Comisia Judiciară din Pakistan (JCP) a aprobat numirea lui Malik cu o majoritate de cinci voturi împotriva a patru. Este important de menționat că aceasta a fost a doua oară când JCP a organizat o întâlnire pentru a decide cu privire la numirea sa – după ce în septembrie, anul trecut, propunerea a fost respinsă. Baroul de la Curtea Supremă și-a exprimat rezerve la nominalizarea judecătoarei, din cauza problemei vechimii. Malik a devenit judecător de la Înalta Curte în martie 2012, iar în prezent este numărul patru pe lista de vechime a judecătorilor de la Înalta Curte Lahore (LHC). În cazul numirii, ea va lucra ca judecător al Curții Supreme până în iunie 2031, înainte de a se pensiona la vârsta de 65 de ani.
India Express

Problemele legate de lanțul de aprovizionare, cauzate de coronavirus, au afectat rezervele de combustibil, au dus la lipsa de măști, vaccinuri și componente electronice și au redus livrările de cadouri de sărbători. Acum, armata norvegiană se confruntă cu probleme de aprovizionare deosebit de personale: noilor recruți li se cere să poarte lenjerie de corp folosită anterior – inclusiv șosete, sutiene și lenjerie de corp – returnate de foștii recruți după ce își încheie serviciul militar. Planul a fost, inițial, menit să fie voluntar, deoarece pandemia a dus la întârzieri de livrare. Dar oficialii au impus acum obligativitatea predării îmbrăcăminții și echipamentelor, pentru spălare și reutilizare, a raportat postul de stat norvegian NRK. Norvegia, membru NATO care împarte granița de nord cu Rusia, a introdus serviciul militar obligatoriu atât pentru bărbați, cât și pentru femei în 2015. Aproximativ 8.000 de recruți finalizează programul în fiecare an, iar serviciul inițial durează, în general, între 12 și 19 luni. Până de curând, recruților li se permitea să păstreze lenjeria de corp, șosetele de lână și tricourile, pe lângă articolele de acoperire a capului și cizmele de câmp, potrivit publicației de apărare Forsvarets Forum, care a raportat pentru prima dată despre planul de reciclare a îmbrăcăminții militare. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Armate, locotenent-colonelul Vegard Norstad Finberg, a declarat că articolele de îmbrăcăminte sunt spălate și verificate pentru calitate – articolele defecte și uzate sunt aruncate, iar daunele minore sunt reparate.
Stars and Stripes

Terapia de conversie sexuală este, de acum, ilegală în Canada, marcând o piatră de hotar majoră în drepturile LGBTQ2S+ în această țară. Parlamentarii canadieni s-au reunit pentru a adopta în unanimitate o legislație pentru eradicarea practicii dăunătoare la sfârșitul anului 2021, iar sancțiunile Codului Penal au intrat în vigoare pe 7 ianuarie. Asta înseamnă că, în prezent, oricine va supune o altă persoană la așa-numita terapie de conversie ar putea risca până la cinci ani de închisoare. De asemenea, promovarea, publicitatea sau furnizarea acestei practici se pedepsește cu până la doi ani de închisoare. „Terapia de conversie”, așa cum a fost numită, urmărește să schimbe orientarea sexuală a unei persoane în heterosexuală. Aceste practici pot lua diferite forme, inclusiv consiliere și modificarea comportamentului. Terapia este contestată de numeroase grupuri de sănătate și care militează pentru drepturile omului. În Canada, continuă să existe solicitări pentru sprijin educațional și emoțional suplimentar pentru cei care au supraviețuit terapiei de conversie.
CTV News

Un italian a fost arestat la New York pentru că a uzurpat personalitatea unor figuri din industria editorială online, pentru a obține în mod fraudulos manuscrise nepublicate ale unor romane și alte cărți. Filippo Bernardini, de 29 de ani, angajat al celebrei edituri Simon & Schuster, a fost acuzat de fraudă electronică și furt calificat de identitate. Acesta a înregistrat peste 160 de domenii de internet false din 2016, pe care le-a folosit pentru a-i contacta pe responsabili ai editurilor sau agenţi literari, pentru a obține sute de manuscrise care nu fuseseră încă publicate, câteodată de la autori cunoscuţi – printre care și câștigătoarea premiului Booker Margaret Atwood. Într-un interviu pentru The Bookseller din 2019, Atwood a confirmat că au existat „eforturi concertate de a fura manuscrisul” cărții ei The Testaments, înainte de a fi lansată.
BBC