Știrile zilei – 18 ianuarie 2022

Încrederea publicului în guvernele care conduc democrațiile lumii a scăzut la noi niveluri minime din cauza gestionării pandemiei și pe fondul unui sentiment larg răspândit de pesimism economic, a constatat un sondaj global. Sondajul de opinie realizat de Edelman Trust Barometer, care timp de două decenii a chestionat mii de oameni cu privire la încrederea în guvernele lor, mass-media, afaceri și ONG-uri, a arătat și scoruri în creștere în mai multe state autocratice, în special în China. „Avem într-adevăr un colaps al încrederii în democrații”, a spus Richard Edelman, al cărui grup de comunicare a realizat sondajul intervievând 36.000 de respondenți din 28 de țări, în perioada 1-24 noiembrie anul trecut. Cei mai mari perdanți ai încrederii publicului în ultimul an au fost instituțiile din Germania, în scădere cu 7 punct, Australia și Olanda (-6 puncte), Coreea de Sud și Statele Unite(-5 puncte). În schimb, încrederea publicului în instituțiile din China a fost de 83%, în creștere cu 11 puncte, 76% în Emiratele Arabe Unite (+9puncte) și 66% în Thailanda (+5 puncte). Edelman spune că nivelurile mai ridicate de încredere a publicului din China au fost legate nu doar de percepțiile economice, ci și de un sentiment mai mare de predictibilitate cu privire la politica chineză și, nu în ultimul rând, cu privire la pandemie.
Reuters

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a purtat discuții cu omologul său rus Serghei Lavrov, marți, la Moscova, încercând să atenueze tensiunile dintre cele două state pe fondul temerilor că Rusia se pregătește să invadeze Ucraina. La conferința comună de presă, Baerbock a spus că acumularea trupelor ruse în apropierea Ucrainei nu are „un motiv de înțeles” și că este „greu ca mișcarea să nu fie luată drept o amenințare”. „Nu va exista securitate în căminul nostru european dacă nu există reguli pe care toată lumea se poate baza”, a spus ministrul de externe german. „Și nu avem de ales decât să le urmăm, chiar dacă va exista un preț economic ridicat”, a adăugat ea, într-o referire la posibilele sancțiuni discutate de națiunile occidentale. Lavrov a avut un ton conciliant la conferința de presă de marți, spunând că discuțiile au arătat că există o posibilitate de a merge încet într-o direcție pozitivă. Lavrov a cerut, printre altele, o rezoluție pentru conflictul din jurul conductei Nord Stream 2, care este încă sub ancheta unui organism de reglementare german. „Acesta este cel mai mare proiect comercial din ultimul deceniu, menit să ofere securitate energetică pentru Germania și întreaga Europă. Am atras atenția colegilor noștri germani asupra contraproductivității încercărilor de politizare a acestui proiect”, a mai spus el.
Deutsche Welle

Europarlamentarul maltez Roberta Metsola a fost aleasă marți, 18 ianuarie, să conducă Parlamentul European pentru o a doua jumătate a mandatului său de cinci ani, după ce a obținut o majoritate covârșitoare la primul tur de scrutin. Metsola a fost aleasă cu 458 de voturi, urmată de candidatul Partidului Verzilor, suedeza Alice Kuhnke, cu 101 de voturi și de reprezentanta forțelor de stânga, Sira Rego din Spania, cu 57 de voturi. În ultimul moment, parlamentarul conservator Kosma Złotowski și-a retras candidatura în urma unui acord cu alte grupuri politice privind rolurile vicepreședinților și chestorilor adunării, care urmează să fie aleși în cadrul sesiunii parlamentare din această săptămână. Alegerile au rezultat dintr-un acord între principalele trei partide din Parlamentul European, Partidul Popular European de centru-dreapta, Renew de centru și socialiștii și democrații de centru-stânga. Metsola i-a succedat italianului David Sassoli, care a murit săptămâna trecută în urma complicațiilor cauzate de pneumonia pe care a dezvoltat-o ​​în septembrie.
Euractiv

În timp ce presa internațională scrie că Rusia a redus personalul ambasadei sale din capitala ucraineană Kiev, pe fondul temerilor de un conflict iminent, Moscova neagă, argumentând că avanpostul diplomatic funcționează normal. The New York Times a raportat săptămâna aceasta că un grup de 18 persoane, în mare parte membri ai famililor unor diplomați ruși, a părăsit Ucraina spre Moscova. În următoarele câteva zile, încă aproximativ 30 de persoane au plecat din Kiev și de la consulatul din Lvov. The Times, citând un oficial înalt de securitate ucrainean, a informat că și diplomații de la alte două avanposturi din Ucraina au fost instruiți să se pregătească să plece. Oficialii americani și ucraineni au spus că mișcarea Rusiei ar putea fi interpretată ca o pregătire pentru conflict, o simulare sau un fel de mișcare de propagandă. Rusia a negat informațiile, spunând instituției ruse Interfax că ambasada de la Kiev funcționează normal. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat marți reporterilor că „în ciuda provocărilor și a comportamentului agresiv al radicalilor locali, repet că misiunile noastre funcționează ca de obicei”.
Insider

Cele mai mari 10 companii aeriene din SUA au avertizat că pornirea iminentă a serviciilor de telefonie mobilă 5G ar putea cauza o „perturbare majoră” zborurilor. Reprezentanții acestora au spus că lansarea serviciilor de telefonie mobilă Verizon și AT&T 5G în Statele Unite, planificată pentru mâine, ar provoca o „calamitate economică complet evitabilă”. Companiile aeriene se tem că semnalele 5G în bandă C vor perturba sistemele de navigație ale avioanelor, în special cele utilizate pe vreme rea. Avertizarea a fost emisă într-o scrisoare trimisă autorităților aviatice americane. Companiile aeriene doresc ca semnalele 5G să fie excluse pe o rază de „aproximativ două mile de pistele aeroporturilor, așa cum sunt definite de FAA la 19 ianuarie 2022”. reprezentanții companiilor aeriene sunt de părere că este necesară o intervenție imediată a autorităților pentru a evita întreruperi operaționale semnificative pentru pasagerii aerieni, expeditori, lanțul de aprovizionare și livrarea materialelor medicale, inclusiv distribuția de vaccinuri.
BBC

Parlamentul Indoneziei a adoptat un proiect de lege prin care a decis mutarea capitalei națiunii de la Jakarta într-o zonă de junglă de pe insula Borneo. Noua lege, aprobată marți, oferă un cadru legal pentru megaproiectul ambițios al președintelui Joko Widodo, în valoare de 32,5 miliarde de dolari și stipulează cum va fi finanțată și guvernată dezvoltarea acestuia. Președintele a ales numele noului oraș – Nusantara, denumirea în limba javaneză pentru cuvântul „arhipelag”. Conform planurilor guvernului, noua capitală va fi concepută ca un „super hub” cu emisii scăzute de carbon, în care vor fi sprijinite sectoarele farmaceutice, sănătății și tehnologiei și se va promova creșterea durabilă dincolo de Insula Java, zona cea mai dens populată a țării. Planurile de mutare a guvernului din Jakarta – o metropolă plină de viață, cu 10 milioane de locuitori, dar care suferă din cauza aglomerației, inundațiilor, poluării și se scufundă din cauza extracției excesive a apelor subterane – au fost susținute de mai mulți președinți, dar niciunul nu a luat măsuri concrete în acest sens.
AlJazeera

Ministrul polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, a anunțat marți modificări ale legii divorțului care vor prelungi și vor îngreuna acest proces, mai ales în cazul căsătoriilor cu copii minori.
Într-o declarație făcută unui săptămânal polonez, Ziobro a explicat că reformele urmăresc „să ajute cuplurile căsătorite cu copii” și să „protejeze copiii”, precum și să evite „litigiile care uneori durează ani de zile” pentru a determina ajutorul financiar care ar trebui să fie impus tatălui. Potrivit propunerii lui Ziobro, înainte de a încuviința o cerere de divorț depusă de un cuplu căsătorit cu copii minori, judecătorul va propune ca ambele părți să țină ședințe de mediere timp de câteva luni pentru a „evalua dacă există posibilități de menținere a căsătoriei” și, dacă va considera oportun, va putea respinge cererea.
Swiss Info

Interdicția majorității avorturilor în statul american Texas va rămâne, probabil, în vigoare și în viitorul apropiat, după ce o curte federală de apel a decis împotriva trimiterii cazului înapoi la singurul judecător care a blocat vreodată aceste restricții. Decizia Curții de Apel din New Orleans înseamnă că provocările legale pentru a opri cea mai restrictivă lege a națiunii privind avortul se mută la Curtea Supremă din Texas, care este controlată în întregime de judecătorii republicani. Clinicile și activiștii pro- avort se tem că acțiunea în justiție va fi amânată acum săptămâni, sau chiar luni, până după ce Curtea Supremă a SUA se va pronunța într-un caz din statul Mississippi, care ar putea anula drepturile la avort în toată țara. Legea din Texas care interzice avortul odată ce activitatea cardiacă este detectată – de obicei în jur de șase săptămâni, înainte ca unele femei să știe că sunt însărcinate – este în vigoare din septembrie. Luna trecută, Curtea Supremă a SUA a menținut legea în vigoare și a permis doar o contestare restrânsă.
Huffington Post

Poliția israeliană folosește de ani de zile programul de spionaj Pegasus, produs de controversatul grup NSO, împotriva civililor israelieni, inclusiv a persoanelor care nu sunt suspectate de crime, exploatând o lacună legală și păstrând supravegherea sub strict secret, fără supraveghere de către o instanță sau un judecător. Printre țintele raportate se numără doi primari, organizatori de proteste săptămânale împotriva guvernului fostului premier Benjamin Netanyahu, un asociat al unui politician de rang înalt, activiști care militează împotriva paradelor LGBT și angajați din firme guvernamentale. În unele cazuri, programul spyware al companiei a fost instalat pe telefoanele civililor pentru a obține informații care nu au legătură cu o investigație existentă, cu scopul de a le utiliza ulterior ca pârghie împotriva suspecților aflați în audieri. În alte cazuri, poliția a obținut informații incriminatoare folosind software-ul spion și, mai târziu, a susținut că sursa informațiilor nu a putut fi dezvăluită. Spyware-ul emblematic al companiei israeliene, Pegasus, este considerat unul dintre cele mai puternice instrumente de supraveghere cibernetică disponibile pe piață, oferind operatorilor posibilitatea de a prelua controlul deplin asupra telefonului unei ținte, de a descărca toate datele de pe dispozitiv sau de a-i activa camera sau microfon fără ca utilizatorul să știe.
The Times of Israel

Anders Behring Breivik, fanaticul de extremă-dreapta care a ucis 77 de persoane în masacrul de pe insula Utøya din Norvegia în 2011, a apărut, marți, la o audiere pentru eliberare condiționată. În urmă cu un deceniu, ucigașul norvegian a fost condamnat la 21 de ani de închisoare pentru un atentat cu bombă la Oslo și un atac armat pe insula Utøya. Acest termen poate fi prelungit, atâta timp cât instanța decide că Breivik este un pericol pentru societate. Însă, potrivit legii norvegiene, Breivik, în vârstă de 42 de ani, este eligibil să solicite eliberarea condiționată după ce a ispășit primii 10 ani de detenție. În timpul audierii sale, Breivik a afișat mesaje de supremație albă, a schițat salutul hitlerist și s-a prezentat drept liderul unei mișcări neo-naziste norvegiene. El a spus Tribunalului Districtual că se va abține de la violență, în ciuda faptului că va continua să își susțină convingerile neonaziste. Acțiunile lui Breivik, spun analiștii, sugerează că acesta a văzut audierea ca pe o oportunitate de a-și disemina opiniile rasiste, deși a încercat să argumenteze că nu mai constituie o amenințare pentru societate.
Associated Press