Un raid al forțelor speciale americane în nord-vestul Siriei l-a ucis, joi dimineață, pe liderul principal al grupării Statul Islamic, Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, a anunțat președintele Joe Biden. Biden a mai precizat toți americanii implicați în operațiune s-au întors în siguranță. Pentagonul a declarat, anterior, că forțele speciale americane au efectuat un raid antiterorist, la scară largă. Apărarea Civilă Siriană, organizație aflată la fața locului, cunoscută și sub denumirea de „Căștile Albe”, condusă de opoziție, a declarat că 13 persoane au fost ucise în bombardamentele și ciocnirile care au urmat după raidul de comando american. Ei au inclus printre victime șase copii și patru femei. Zona Idlib, în care a avut loc atacul, este controlată, în mare parte, de luptători susținuți de Turcia, dar este, de asemenea, un bastion al-Qaida și găzduiește mai mulți dintre agenții săi de top. Alți militanți, inclusiv extremiști din grupul rival IS, și-au găsit refugiu în regiune.
Associated Press

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat joi îngrijorarea că Rusia își continuă consolidarea militară în jurul Ucrainei și că a desfășurat mai multe trupe și echipamente militare în Belarus decât oricând în ultimii 30 de ani. Rusia are acum peste 100.000 de militari staționați lângă granițele de nord și de est ale Ucrainei, stârnind îngrijorarea că Moscova ar putea invada din nou această țară, așa cum a făcut-o în 2014, și ar putea destabiliza economia ucraineană. Oficialii ruși neagă că este planificată o invazie. Între timp, întâlniri diplomatice la nivel înalt au avut loc la Moscova și Kiev, pe fondul incertitudinii profunde cu privire la intențiile Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a găzduit pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru discuții în capitala Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin urma să se întâlnească la Moscova cu omologul său argentinian, Alberto Fernandez.
Associated Press

Miniștrii de interne ai Uniunii Europene au dezbătut, joi, modalități de întărire a granițelor blocului celor 27 de națiuni, inclusiv prin ridicarea de ziduri sau garduri și examinează, încă o dată, cum să demareze reformele necesare cu privire la cererile de azil, care funcționează defectuos în prezent. Vechiul sistem de azil, bazat pe ideea că țara în care sosesc prima oară migranții trebuie să se ocupe de ei, s-a dovedit ineficient. Noile propuneri de reformă nu au reușit să depășească problema fundamentală – cine ar trebui să-și asume responsabilitatea și ce fel de ajutor ar trebui să ofere celelalte țări. De asemenea, miniștrii vor analiza definiția unui nou termen care va fi adăugat la lexicul UE privind managementul migranților: „instrumentalizare”. Pentru comisie, acesta reprezintă momentul în care o țară „instigă la fluxuri migratorii neregulate” în UE „prin încurajarea sau facilitarea activă a circulației” migranților către bloc. Belarus este doar cel mai recent caz care s-ar potrivi definiției: reamintim că în 2021, președintele Alexandru Lukașenko a invitat mii de oameni, mulți dintre ei irakieni, în Belarus, cu promisiunea că îi va ajuta să intre în Europa.
Associated Press

Președintele rus Vladimir Putin se va întâlni, mâine, cu președintele chinez Xi Jinping – prima lor întâlnire personală din 2019, cu scopul declarat de a contribui la consolidarea legăturilor Moscovei cu China și de a-și coordona politicile în fața presiunii occidentale. După aceea, cei doi vor participa la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Într-un articol publicat joi de agenția de presă chineză Xinhua, Putin afirmă că Moscova și Beijingul joacă un „rol important de stabilizare” în afacerile globale, iar cooperarea celor două state ajută ca afacerile internaționale să fie „mai echitabile și mai incluzive”. Președintele rus a criticat „încercările unor țări de a politiza sportul în beneficiul ambițiilor lor”, o referire la boicotul diplomatic al Jocurilor Olimpice anunțat de către SUA și unii dintre aliații săi.
Associated Press

Guvernul ceh a declarat joi că a finalizat un proiect de acord cu Polonia, pentru a pune capăt litigiului cauzat de o mina de lignit Turow, din sud-vestul Poloniei, despre care Praga spune că este dăunătoare mediului din zona de frontieră. Anul trecut, guvernul de la Praga a dus disputa la Curtea Europeană de Justiție, argumentând că Polonia a ignorat protestele sale, iar mina drenează apa din satele cehe și provoacă daune mediului. Organismul european a ordonat Poloniei să închidă exploatarea minieră în așteptarea unei decizii și a aplicat o amendă de 500.000 de euro pentru fiecare zi în care mina continuă să funcționeze. Polonia refuză să plătească amenda și spune că nu poate închide mina, care furnizează cărbune pentru o centrală electrică care generează aproape 9% din energia națiunii. Un oficial al instanței a declarat că Polonia a încălcat legislația Uniunii Europene prin decizia de a acorda minei Turow o prelungire de șase ani a licenței, fără a efectua un studiu de impact asupra mediului.
Associated Press

Emiratele Arabe Unite au interceptat mai multe drone lansate din afara țării, au anunțat oficiali ai forțelor armate ale statului, acesta fiind al patrulea astfel de atac asupra federației în ultimele săptămâni. Ministerul Apărării a declarat că a distrus trei „drone ostile” care au vizat Emiratele Arabe Unite în zori. Acesta a spus că interceptarea a avut loc „departe de zonele populate”, fără a detalia. O grupare extremistă mai puțin cunoscută (care a revendicat anterior un atac din ianuarie 2021, ce a vizat un palat din Arabia Saudită), a declarat că este responsabilă de atacul despre care autoritățile cred că a fost lansat din Irak. Grupul a spus că a lansat atacul „care a vizat facilități vitale din Abu Dhabi” ca răzbunare pentru politicile Emiratelor atât în ​​Irak, cât și în Yemen. Ipoteza arată posibilitatea ca Emiratele să fie vizate acum din nord și sud, după alte trei atacuri recente lansate de rebelii susținuți de Iran și Yemen. Rebelii Houthi și-au asumat responsabilitatea pentru ultimele câteva atacuri cu drone și rachete asupra Emiratelor Arabe Unite – lovituri care au extins războiul civil de 7 ani din Yemen și au alimentat tensiunile regionale.
Associated Press

Toyota lucrează cu agenția spațială a Japoniei la un vehicul proiectat pentru a explora suprafața lunară, planurile companieii fiind de a ajuta oamenii să trăiască pe Lună, până în 2040, și apoi să meargă pe Marte – au declarat oficialii companiei. Vehiculul dezvoltat împreună cu Agenția de Explorare Aerospațială a Japoniei se numește Lunar Cruiser, denumire care aduce un omagiu vehiculului utilitar sport Toyota Land Cruiser. Lansarea sa este programată pentru sfârșitul decadei 2020. Vehiculul se bazează pe ideea că oamenii mănâncă, lucrează, dorm și comunică cu ceilalți în siguranță, în mașini – iar același lucru se poate face și în spațiul cosmic. Gitai Japan Inc., o societate subcontractată de Toyota, a dezvoltat un braț robotizat pentru Lunar Cruiser, conceput pentru a îndeplini sarcini precum inspecția și întreținerea. “Dispozitivul de prindere” permite schimbarea capătului brațului, astfel încât acesta să poată funcționa folosind diferite unelte, culegând, ridicând sau măturând solul.
Associated Press

Cel puțin două companii din domeniul energiei, care activează în porturile belgiene Antwerp și Gent au fost lovite de atacuri cibernetice, iar autoritățile belgiene au deschis o investigație, la o zi după ce Germania a deschis o anchetă pentru un atac similar. În Germania, procurorii din Hamburg au declarat că au deschis o anchetă, după ce două companii implicate în depozitarea și furnizarea de petrol și alte materiale au declarat că au fost lovite de un atac cibernetic care le-a afectat operațiunile. Kristof Aerts, de la procuratura din Anvers, nu a oferit detalii specifice despre companiile implicate în Belgia sau despre legăturile cu Germania, dar a adăugat că atacurile cibernetice „sunt în mod firesc o poveste internațională. Acesta este, în special, motivul pentru care expertiza Unității Federale de Crimă Informatică este esențială”. Pagubele cauzate de atac nu au fost declarate, dar se pare că impactul a fost, imediat, limitat.
Associated Press

Acțiunile companiei-mamă Facebook, Meta, se află în mijlocul celei mai proaste zile din istorie, după ce gigantul rețelelor de socializare a raportat o scădere rară a profitului din cauza creșterii puternice a cheltuielilor, dar și după ce platforma a raportat, pentru prima dată în istorie, o scădere a numărului de utilizatori activi. Acțiunile Meta au scăzut cu mai mult de 23%, reducând peste 200 de milioane de dolari din valoarea totală a companiei. Scăderea ar putea fi parțial legată de cheltuielile Meta pe segmentul Reality Labs – care include căștile de realitate virtuală și tehnologia de realitate augmentată. Meta a investit peste 10 miliarde de dolari în acest segment în 2021. În plus, modificările recente de confidențialitate aduse de Apple le îngreunează companiilor precum Meta posibilitatea de a urmări utilizatorii în scopuri publicitare, ceea ce pune, de asemenea, presiune asupra veniturilor companiei. Meta a mai estimat, de asemenea, venituri cu mult sub așteptările analiștilor pentru trimestrul curent, în parte din cauza concurenței în creștere din partea TikTok.
Associated Press

O actriță italiană de culoare spune că a fost hărțuită online pentru culoarea pielii sale, după ce a fost anunțată că va apărea ca invitată la festivalul anual de muzică Sanremo. Lorena Monroe Cesarini, în vârstă de 34 de ani, a citit în public câteva dintre mesajele primite, în timpul transmisiunii festivalului la televiziunea de stat RAI. Cesarini a spus că a fost prima dată când a fost ținta rasismului, în creștere în Italia, și că mesajele au început imediat ce s-a anunțat că va fi o invitată a festivalului. Cesarini, care s-a născut în Dakar, Senegal, dintr-o mamă senegaleză și un tată italian, a primit live strigăte de susținere din partea publicului. Incidentele de rasism din Italia au atras mai multă atenție în ultimii ani. Atât televiziunea publică italiană, cât și posturile private, au fost criticate pentru utilizarea persistentă a limbajului și a imaginilor rasiste și pentru eșecul de a reprezenta italienii din a doua generație de origine africană sau asiatică ca parte integrantă a societății. Președintele Sergio Mattarella a numit rasismul și antisemitismul „agresiuni intolerabile” în timpul amplelor sale declarații adresate parlamentarilor, după ce a depus, astăzi, jurământul pentru un al doilea mandat extraordinar.
Associated Press