Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie a revenit, astăzi, asupra remarcilor care sugerau că administrația de la Kiev ar reconsidera încercarea de a adera la NATO, în condițiile în care Rusia dispune de o forță uriașă la o distanță de atac. Kremlinul a declarat anterior că, dacă Ucraina renunță la aspirația sa de a se alătura alianței militare occidentale, acest lucru ar contribui în mod semnificativ la soluționarea preocupărilor Rusiei. Ambasadorul ucrainean Vadym Prystaiko a fost citat inițial de BBC spunând că Ucraina ar putea fi “flexibilă” cu privire la acest obiectiv, “mai ales că este amenințată în acest fel, șantajată de acest lucru”. Ulterior, el a spus că a fost înțeles greșit în privința NATO – deși Ucraina era pregătită să facă alte concesii. Cancelarul german Olaf Scholz a zburat, luni, la Kiev pentru discuții, care vor fi urmate, mâine, de o întâlnire cu Putin la Moscova, dar un oficial german a declarat că Berlinul nu se așteaptă la rezultate concrete. La o zi după ce Washingtonul a declarat că Rusia ar putea invada Ucraina în orice moment sub un pretext surpriză, Grupul celor șapte mari economii occidentale (G7) a avertizat Rusia de consecințe economice “masive” dacă ar face acest lucru și a promis Ucrainei sprijin rapid. Cu toate acestea, sancțiunile ar putea avea un efect de ricoșeu asupra puterilor occidentale, care se bazează în mare măsură pe Rusia pentru aprovizionarea cu energie, în special cu gaz, precum și cu alte materii prime. Băncile europene, în special, se tem că Rusia ar putea fi exclusă din sistemul global de plăți SWIFT, ceea ce ar împiedica rambursarea datoriilor rusești.
Reuters

Țările din Europa de Est fac pregătiri pentru sutele de mii de persoane care ar putea să fugă din Ucraina dacă situația cu Rusia se va agrava. Polonia, unde locuiesc între 1 și 2 milioane de ucraineni, mare parte veniți în țară pentru a munci, a declarat luni că se pregătește pentru cel mai rău scenariu. Ministrul adjunct de externe, Marcin Przydacz, a declarat pentru postul catolic Radio Plus că “se pregătește pentru a adăposti un număr mare de persoane”. România, care are de asemenea o graniță cu Ucraina, a finalizat duminică un plan de acțiune, a declarat ministrul de interne Lucian Bode pentru postul privat de televiziune B1. “Știm că Polonia se pregătește să primească 1 milion de migranți. În prezent, analizăm câte tabere de refugiați putem instala într-un timp relativ scurt, 10, 12, 24 de ore. Analizăm capacitățile de cazare existente în județele de frontieră, dar discutăm și despre a doua etapă, cu județele vecine, și despre a treia etapă în toată țara”, spune acesta. Ministrul slovac al apărării a declarat că ar putea exista zeci de mii de refugiați chiar și în cazul unui conflict limitat. Ministrul slovac de interne, Robert Mikulec, a afirmat că guvernul se pregătește pentru diverse scenarii cu forțele sale armate și că se află în contact strâns cu autoritățile din Ucraina. Ungaria, care are peste 150.000 de etnici maghiari care trăiesc în Ucraina și zeci de mii de muncitori imigranți din Ucraina, face, de asemenea, pregătiri. Premierul Viktor Orban a semnalat posibilitatea sosirii a sute de mii de refugiați în caz de război. “Gândiți-vă la anii ’90, când zeci de mii de oameni au sosit din fostele teritorii iugoslave. Nici asta nu a fost ușor – dar mult mai mulți ar veni din Ucraina, probabil fără nicio speranță de întoarcere”, a spus el. Statele baltice Lituania, Letonia și Estonia au declarat, de asemenea, că se pregătesc să primească refugiați. Ministrul de interne lituanian a declarat săptămâna trecută că guvernul a cerut municipalităților să facă o listă cu locuințele disponibile, adăugând că se așteaptă ca refugiații să vină în principal din Polonia. Ministerul de Interne leton ia în considerare un șir de centre de refugiați de-a lungul graniței sale estice pentru a-i găzdui pe ucrainenii fără documente, care nu au unde să stea, a relatat luni agenția de presă BNS.
Reuters

Un avion militar german care transporta forțe militare a aterizat, luni, în Lituania – prima dintre mai multe desfășurări de trupe planificate de NATO, pe fondul temerilor din regiune privind o posibilă invazie rusă în Ucraina. Avionul A400M a transportat aproximativ 70 de soldați dintr-un total de 360 de oameni, care se vor adăuga la forțele NATO existente în regiune, a declarat un purtător de cuvânt al Grupului de luptă pentru prezența înaintată consolidată a alianței. Noile desfășurări includ trupe de recunoaștere și de artilerie și medici de la unități din întreaga Germanie, precum și aproximativ 100 de obuziere și alte vehicule, iar sosirile sunt așteptate să continue pe parcursul acestei săptămâni. Marea Britanie se pregătește, de asemenea, să întărească grupul tactic NATO condus de britanici în Estonia, a declarat săptămâna trecută premierul Boris Johnson. Cancelarul german Olaf Scholz a sosit luni la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy, în încercarea de a-și arăta solidaritatea și de a contribui la evitarea războiului. Marți, Scholz va zbura la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin.
Reuters

Autoritățile de reglementare antitrust din UE vor intensifica colectarea de informații privind afacerile europene ale Gazprom, au declarat surse din cadrul autorității de reglementare, pe fondul crizei de aprovizionare cu gaze din Europa. Luna trecută, șefa antitrust a UE, Margrethe Vestager, a declarat că a chestionat companiile de gaze, inclusiv Gazprom, despre livrările limitate – după ce gigantul rus a fost acuzat că reține o producția suplimentară care ar putea fi trimisă spre piețele europene pentru a crește prețurile. Responsabilul UE pentru concurență nu a luat încă o decizie finală cu privire la următoarea etapă a investigației, iar oficialii Comisiei Europeană au refuzat să comenteze informațiile.
Gazprom și Kremlinul au negat în mod repetat reținerea livrărilor de gaze, spunând că toate obligațiile ferme și pe termen lung au fost îndeplinite. Compania rusă de gaze naturale furnizează gaze peste cantitățile contractate atunci când vede că există cerere, au mai precizat oficialii Gazprom. Gazprom a intrat în centrul atenției anul trecut, când redresarea economică de după coronavirus a dus la creșterea cererii globale de gaze, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și a facturilor la energie electrică și a determinat apeluri către companiile de gaze să ofere volume suplimentare.
Reuters

Serdar Berdymukhamedov, fiul președintelui turkmen Kurbanguly Berdymukhamedov, a confirmat că se va alătura cursei pentru a-l înlocui pe tatăl său în alegerile prezidențiale stabilite pentru 12 martie, a relatat luni site-ul de știri turkmen SalamNews. Președintele Berdymukhamedov, în vârstă de 64 de ani, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că va convoca alegeri anticipate. El a declarat că nu va candida pentru un nou mandat după 15 ani la conducere și că dorește să permită unei generații mai tinere să preia conducerea.
Fiul său, în vârstă de 40 de ani, care este în prezent viceprim-ministru, este așteptat să îi succeadă tatălui în funcția de președinte al acestei națiuni din Asia Centrală, bogată în gaze naturale. Președintele – numit în mod obișnuit Arkadag sau Protector de către presa locală – și-a exprimat clar planurile de a transmite puterea fiului său, promovându-l rapid prin intermediul unor poziții, inclusiv acelea de membru al parlamentului și ministru.Reuters

Iranul “se grăbește” să încheie un nou acord nuclear, atât timp cât interesele sale naționale sunt protejate – a declarat luni ministrul său de externe, în timp ce Teheranul și Statele Unite au reluat discuțiile indirecte privind salvarea acordului încheiat de Teheran cu puterile mondiale în 2015. Discuțiile, cu intermediari europeni care fac naveta între cele două părți, au loc la Viena, pe fondul temerilor tot mai mari ale Occidentului cu privire la accelerarea progreselor nucleare ale Teheranului, considerate de puterile occidentale ca fiind ireversibile dacă nu se ajunge curând la un acord. Acordul din 2015 a limitat îmbogățirea uraniului de către Iran pentru a face mai dificilă dezvoltarea materialului pentru arme nucleare, în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale împotriva Teheranului. Dar acordul s-a erodat din 2018, când președintele de atunci Donald Trump a retras Statele Unite și a reimpus sancțiuni de mare amploare împotriva Republicii Islamice. Părțile implicate în discuții, care au fost reluate săptămâna trecută după o pauză de 10 zile, și-au exprimat speranța în ceea ce privește restabilirea pactului – în ciuda a ceea ce Teheranul a declarat că sunt “probleme cheie nerezolvate care necesită decizii politice din partea Occidentului”. “Iranul se grăbește să ajungă la un acord la Viena (…), dar acest lucru ar trebui să se înscrie în cadrul interesului nostru național”, a declarat ministrul iranian de externe Hossein Amirabdollahian, într-o conferință de presă la Teheran. Liderii occidentali spun că timpul se scurge pentru un acord viabil și au acuzat Iranul că trage de timp pentru a-și spori influența. După opt runde de discuții, principalele puncte de discordie includ cererea Iranului de a obține o garanție din partea SUA că nu vor mai fi impuse sancțiuni sau alte măsuri punitive în viitor, precum și cum și când să se restabilească restricțiile verificabile asupra activității nucleare iraniene.
Reuters

În speranța de a inspira mai mulți thailandezi să recicleze deșeurile de plastic, două companii locale au făcut echipă pentru a produce amulete budiste folosind nouă tipuri de materiale reciclabile, de la sticle de plastic la plase de pescuit din nailon. Thailanda, țară predominant budistă, este estimată a fi al cincilea cel mai mare contributor de deșeuri de plastic în oceanele lumii, potrivit unui raport al grupului american Ocean Conservancy. „Ideea amuletei de plastic este rezultatul găsirii unei legături între mediu și cultura thailandeză”, a spus Krit Phutpim, director la Dots Design Studio, una dintre companiile din spatele proiectului lansat la expoziția Săptămâna designului din Bangkok. Amuletele thailandeze cu imagini budiste sunt extrem de populare în țara din Asia de Sud-Est. Amuleta lui Buddha lansată în această săptămână are pe spate cuvântul thailandez pentru „conștientizare” pentru a le reaminti oamenilor să fie conștienți că obiceiurile zilnice de consum nu ar trebui să dăuneze mediului, a declarat Teerachai Suppameteekulwat, fondatorul celeilalte companii din spatele proiectului, Qualy Design. Amuletele, care au fost binecuvântate de călugări, sunt distribuite în schimbul a cel puțin 1 kg de plastic sau un minim de 100 baht (3,07 USD) pentru fiecare amuletă, banii fiind dirijați către diverse organizații de caritate.
Reuters

În timp ce seceta face ravagii în Orientul Mijlociu, Abdullah Abduljabar, un activist de mediu saudit, vede și o parte bună a deșertului: copacii de saxaul produc semințe doar pe măsură ce vremea devine mai secetoasă, deschizând o oportunitate pentru a planta și mai mulți în vastul deșert al regatului Qassim. Timp de secole, milioane de acești arbori, cunoscuți sub numele arab Al-Ghadha, au oferit lemn de foc, hrană pentru animale și un adăpost de la căldura deșertului pentru strămoșii beduini ai saudiților moderni. Rădăcinile de saxaul leagă nisipul și ajută la blocarea furtunilor de nisip. Abduljabar, vicepreședintele asociației de mediu Al-Ghadha, a declarat că organizația sa plănuiește să planteze anul acesta 250.000 de copaci rezistenți la secetă în Unaizah, în regiunea centrală Qassim. Plantarea de arbori saxaul face parte din inițiativa ecologică a guvernului saudit care vizează reducerea emisiilor de carbon, a poluării și a degradării terenurilor. Regatul își propune să planteze 10 miliarde de copaci în următoarele decenii, ca parte a unei campanii ambițioase dezvăluite anul trecut de către prințul moștenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al regatului. De asemenea, țara intenționează să colaboreze cu alte state arabe pentru a planta alte 40 de miliarde de copaci în Orientul Mijlociu. Saxaul poate supraviețui luni întregi fără o picătură de apă și se dezvoltă în medii deosebit de dure, unde temperaturile pot urca până la 58 de grade Celsius. Parcul Unaizah a fost recunoscut anul trecut de Guinness World Records ca fiind cea mai mare grădină botanică de saxaul din lume, întinzându-se pe o suprafață de 172 km pătrați.
Reuters

Îndrăgostiții părăsiți, dar și cei dezamăgiți de politicieni sau de figuri publice, se pot răzbuna numind un gândac după cel care le-a trădat încrederea, de Ziua Îndrăgostiților. Cereri din toată lumea au fost deja primite la Centrul de Conservare Hemsley, din sud-estul Angliei, care derulează acest proiect pentru strângerea de fonduri. Obiceiul datează din anul 2020 – numele persoanelor care au donat, precum și numele alese de aceștia pentru cei care i-au dezamăgit figurând, la loc de cinste, pe un așa-numit “Roach Board”. “Dacă ai avut o despărțire deosebit de urâtă și ai nevoie de un stimulent, este o modalitate bună de a rîde pe seama celui care te-a rănit, singur sau cu prietenii”, a declarat Henry Weedon, managerul de operațiuni al Hemsley Conservation Centre. “Toate numele sunt binevenite, chiar și cele de politicieni și totul este pentru a strânge bani pentru proiectele pe care le facem aici, la grădina zoologică”, a mai spus Weedon.
Reuters

O curte de apel pakistaneză l-a achitat, luni, pe un tânăr care și-a ucis în 2016 sora, Qandeel Baloch – care devenise extrem de populară pe rețelele de socializare. Crima a stârnit indignare la nivel național și a dus la modificări ale legilor privind așa-numitele “crime de onoare”. Waseem recunoscuse într-o conferință de presă organizată de poliție în 2016 că și-a strangulat sora în vârstă de 26 de ani din cauza activităților acesteia pe rețelele de socializare. Baloch publicase postări pe Facebook în care vorbea despre încercarea de a schimba “mentalitatea ortodoxă tipică” a oamenilor din Pakistan. Ea s-a confruntat frecvent cu abuzuri și amenințări cu moartea, dar a continuat să posteze fotografii și videoclipuri considerate provocatoare. Uciderea sa a provocat o undă de șoc în Pakistan și a declanșat o revărsare de durere pe rețelele de socializare, determinând guvernul să înăsprească legile privind bărbații care ar ucide o rudă apropiată în numele onoarei familiei. Waseem a făcut în 2019 apel împotriva condamnării sale la crimă și împotriva sentinței ce prevedea închisoare pe viață. O instanță din orașul central Multan a anulat condamnarea după ce martori importanți și-au retras mărturia, a declarat avocatul apărării Sardar Mehboob, fără a da detalii. Un procuror al guvernului a confirmat achitarea. Principala modificare a legilor care tratează “crimele de onoare” în această țară musulmană conservatoare a fost aceea că nimeni nu mai poate fi eliberat doar pe baza unei „grațieri” obținute din partea unui membru al familiei. Sute de femei sunt ucise în fiecare an în Pakistan de către membrii familiei, din cauza unor presupuse jigniri la adresa onoarei, inclusiv fuga de acasă, fraternizarea cu bărbați în afara căsătoriei sau alte încălcări ale valorilor musulmane conservatoare privind modestia feminină.
Reuters