Cei 30 de lideri ai statelor membre NATO s-au întâlnit astăzi la Bruxelles pentru a lua decizii în urma evoluției războiului din Ucraina. După întâlnire, Jens Stoltenberg a susținut o conferință de presă în care a prezentat principalele concluzii. Acesta a reafirmat că invazia Rusiei în Ucraina este “cea mai mare criză de securitate din ultima generație” și că “suntem uniți pentru a ne menține alianța puternică și oamenii noștri în siguranță”. Stoltenberg a mai anunțat că NATO a convenit să-și întărească apărarea prin mutarea a 40.000 de soldați pe flancul său estic ca răspuns la invazia Rusiei. El a confirmat că patru noi grupuri de luptă vor fi trimise în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România. Secretarul general al NATO a mai spus că apărările cibernetice sunt întărite și că NATO va ajuta Ucraina să se apere împotriva “amenințărilor biologice, chimice, radiologice și nucleare”. El a avertizat că o eventuală utilizare a armelor chimice “va schimba total natura conflictului, va constitui o încălcare flagrantă a dreptului internațional și va avea consecințe pe scară largă”. Aliații au mai fost de acord să ofere Ucrainei echipament de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare – inclusiv echipament pentru detectarea, protejare și suport medical, precum și pregătire în caz de contaminare și gestionarea crizelor. Stoltenberg a reiterat faptul că invazia lui Putin în Ucraina a schimbat mediul nostru de securitate, dar că NATO este pregătită pentru un “termen lung”.
BBC News

Liderii NATO au convenit joi să prelungească mandatul secretarului general Jens Stoltenberg, cel mai înalt oficial civil al alianței, optând pentru stabilitate și continuitate în conducere, în loc să caute un succesor în timp ce Rusia duce un război în Ucraina. Anterior reuniunii, în rândul liderilor aliați se formase deja un consens pentru a-i cere fostului premier norvegian să rămână în funcție, chiar dacă acesta își găsise deja un nou loc de muncă la conducerea băncii centrale a țării sale. Președintele american Joe Biden i-a propus personal lui Stoltenberg să rămână în funcție pentru încă un an în timpul summit-ului de urgență al liderilor NATO. Mandatul lui Stoltenberg este acum prelungit până la 30 septembrie 2023. Se aștepta ca liderii să numească un nou secretar general până la sfârșitul lunii iunie, când sunt programați să se reunească pentru un summit la Madrid. Actualul mandat al lui Stoltenberg urma să se încheie la 30 septembrie. Însă invazia pe scară largă a președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina a confruntat alianța cu cea mai gravă amenințare din perioada de după Războiul Rece.
Politico

Papa Francisc a criticat joi creșterea cheltuielilor de apărare ale națiunilor occidentale în urma invaziei Rusiei în Ucraina ca fiind o “nebunie” și a spus că trebuie găsită o nouă modalitate de a echilibra puterea mondială. Papa a mai spus că acest conflict din Ucraina este un produs al “vechii logici a puterii care încă domină așa-numita geopolitică” și că adevăratul răspuns nu constă în cheltuieli pentru mai multe arme și nici în mai multe sancțiuni. “Am fost jenat când am citit că un grup de state s-au angajat să cheltuiască două procente… din PIB pentru a achiziționa arme ca răspuns la ceea ce se întâmplă acum. Nebunie”, a spus Francis. NATO țintește spre un obiectiv de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat membru, fonduri destinate cheltuielior pentru apărare. Multe state membre nu au reușit să atingă acest obiectiv în ultimii ani, spre supărarea Statelor Unite. Germania a anunțat, însă, luna trecută, că își va crește puternic cheltuielile pentru apărare la peste 2% din PIB, într-o schimbare de politică provocată de invazia rusă. Și Franța, una dintre cele mai mari puteri militare din Europa, a declarat că va atinge anul acesta obiectivul NATO de 2% din cheltuielile de apărare dorit de Statele Unite. Alte țări europene au decis, de asemenea, să majoreze cheltuielile în diferite grade. Italia se află în mijlocul unei dezbateri politice aprinse cu privire la creșterile propuse. Francisc a spus că este nevoie de “un mod diferit de a guverna lumea globalizată, nu arătându-ți colții, așa cum se face acum, ci un mod diferit de a încadra relațiile internaționale”. Sanctitatea Sa nu a făcut însă nicio sugestie cu privire la modul în care ar putea fi realizat acest lucru. De când a început războiul, papa a criticat implicit Moscova, condamnând ceea ce a numit o “agresiune nejustificată” și denunțând “atrocitățile”, dar nu a menționat direct numele Rusiei.
Reuters

Președintele american Joe Biden a aterizat, astăzi, la Bruxelles pentru a-i transmite lui Vladimir Putin mesajul că, în fața invaziei Rusiei în Ucraina, alianța occidentală este mai puternică decât a fost vreodată de la sfârșitul Războiului Rece. Președintele american are o agendă încărcată pentru călătoria sa în capitala belgiană: ziua sa a început dimineața cu un summit de urgență al NATO și va fi urmată de o reuniune a Grupului celor Șapte (G7), pentru ca apoi să se încheie prin a se alătura omologilor săi din UE în clădirea Consiliului European. Coincidența extraordinară a celor trei întâlniri la nivel înalt răspunde deteriorării situației din interiorul Ucrainei, unde avansul rusesc a stagnat, dar bilanțul morților continuă să crească, iar orașele sunt bombardate.
Vizita lui Biden este menită să consolideze răspunsul SUA pe “trei fronturi critice”, potrivit consilierului pentru securitate națională Jake Sullivan: dotarea militară a Ucrainei, impunerea unor costuri mai mari Rusiei și consolidarea alianței occidentale. Casa Albă a pus blocul european în dificultate după ce a introdus o interdicție totală asupra importurilor de combustibili fosili ruși, sectorul cel mai profitabil al Kremlinului. La începutul acestei săptămâni, miniștrii de externe ai UE nu au reușit să ajungă la un acord asupra unei interdicții similare privind produsele petroliere din cauza dezacordurilor dintre statele membre. Când Biden va intra în sediul Consiliului European joi seară, el va deveni primul președinte american care participă fizic la un summit UE. Colegii din G7 – premierul canadian Justin Trudeau, premierul britanic Boris Johnson și premierul japonez Fumio Kishida – nu au primit o invitație de a se alătura, deși au zburat și ei la Bruxelles pentru a participa la reuniunea G7. Biden va zbura a doua zi spre Polonia – iar cei 27 vor continua să discute despre războiul din Ucraina și vor face un bilanț la rezultatele obținute până în prezent de sancțiuni, analizând posibilele lacune și modalități de a face sancțiunile mai eficiente.
EuroNews

Ambasada Statelor Unite la Moscova a primit miercuri o listă de diplomații care au fost declarați “persona non grata”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, în ceea ce presa rusă a considerat că acțiunea reprezintă un răspuns la o măsură americană de înlăturare a personalului rus de la Națiunile Unite. Luna trecută, Washingtonul a anunțat că expulzează 12 diplomați ruși de la misiunea țării la ONU din New York din cauza unor probleme de securitate națională, iar ulterior a anunțat că va expulza încă un rus de la ONU despre care a spus că este spion. Rusia, care neagă acuzațiile, a informat miercuri Statele Unite că va expulza un număr nespecificat de diplomați americani ca răspuns la aceste măsuri. Partea americană a fost notificată că orice acțiune ostilă a Statelor Unite va atrage “un răspuns hotărât și proporțional”, a precizat Ministerul rus de Externe. Statele Unite trebuie să înceteze să expulzeze diplomați ruși, dacă vor ca Rusia să înceteze să-i expulzeze pe cei americani, a declarat astăzi purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în fața presei. Anterior, Departamentul de Stat al SUA a lansat un apel “către guvernul rus să pună capăt expulzărilor nejustificate de diplomați și personal american”.
Mișcarea survine în ziua în care președintele Biden a sosit în Europa pentru ședința Consiliului European și a summit-ului NATO și în contextul în care Statele Unite și aliații lor cântăresc noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina.
TASS
Reuters

Premierul Bulgariei a declarat joi că țara sa își va rechema ambasadorul la Moscova pentru consultări, ca răspuns la o succesiune de declarații ale ambasadorului Rusiei care au ofensat profund guvernul bulgar. Premierul Kiril Petkov a declarat că această măsură vine ca urmare a declarațiilor “lipsite de diplomație, tăioase și nepoliticoase” făcute de ambasadoarea Eleonora Mitrofanova. Cea mai recentă a avut loc luni, când Mitrofanova a declarat într-un interviu acordat postului de televiziune Russia 24 că “poporul bulgar nu susține retorica și acțiunile guvernului său în ceea ce privește operațiunea specială a Rusiei în Ucraina”. “Acesta este motivul pentru care îl vom convoca pe ambasadorul nostru din Rusia pentru consultări. De obicei, atunci când o țară își convoacă ambasadorul pentru consultări, cealaltă țară ar trebui să urmeze exemplul și să facă același lucru”, a declarat Petkov.
Ambasada Rusiei a răspuns pe pagina sa de Facebook (rețeaua de socializare este interzisă în Rusia; aparține companiei Meta, care este recunoscută ca extremistă în Rusia) spunând că „orice critică publică la adresa ambasadorului rus în această situație este inacceptabilă”.
Associated Press
TASS

SUA și aliații săi au transportat aproximativ 16.000 de eșantioane biologice dincolo de teritoriul ucrainean în cadrul activităților sale militar-biologice, a anunțat joi șeful trupelor ruse de protecție nucleară, chimică și biologică, Igor Kirillov, adăugând că o asemenea amploare a operațiunii de relocare sugerează o actvitate de cercetare ce implică crearea unui agent biologic periculos, destinat anume pentru această regiune. “Finanțarea operațiunii militaro-biologice a permis SUA și aliaților săi să transporte cel puțin 16.000 de mostre biologice dincolo de teritoriul ucrainean. […] O astfel de analiză pe scară largă a imunității naturale a populației a fost probabil efectuată pentru a găsi agenții biologici care sunt cei mai periculoși pentru populația unei anumite regiuni”, a notat el. Potrivit lui Kirillov, în cadrul proiectului UP-8, în care au fost implicați 4.000 de militari din Lvov, Harkov, Odesa și Kiev, au fost efectuate teste de sânge pentru depistarea anticorpilor pentru hantavirusuri, în timp ce alți 400 au fost testați pentru virusul febrei Congo-Crimeea. Oficialul militar a precizat că relocarea a vizat nu numai mostre de țesut și de ser de sânge, ci și agenți patogeni periculoși și purtătorii acestora. “De exemplu, peste 10.000 de probe au fost relocate la Centrul de cercetare Lugar din Georgia. Printre alți destinatari s-au numărat laboratoare de referință din Marea Britanie, Institutul Loeffler din Germania”, a spus el. “Toate acestea creează riscuri de transmitere a informațiilor genetice sensibile în străinătate, precum și amenințări la adresa securității biologice, nu numai pentru Ucraina, ci și pentru regiunile în care au fost relocate aceste mostre”. Între timp, una dintre prioritățile SUA a fost cercetarea “agentului patogen al antraxului, caracterizat printr-o contagiozitate ridicată și rezistență în mediu”, a adăugat Kirillov.
TASS

Anatoli Chubais a demisionat din funcția de emisar internațional al președintelui Vladimir Putin, fiind în prezent – cel mai înalt oficial care a demisionat de la invazia Rusiei în Ucraina. Rapoartele rusești au declarat că acesta se află în prezent în Turcia împreună cu soția sa. Chubais a primit sarcina de a coordona la nivel internațional obiectivele de dezvoltare durabilă ale Rusiei. După ce a început războiul, el a postat pe Facebook o fotografie a lui Boris Nemțov, figură cunoscută a opoziției, marcând astfel aniversarea uciderii sale în fața Kremlinului. Nu a existat niciun comentariu care să însoțească fotografia, însă gestul lui Chubais a fost considerat a fi critic la adresa regimului rus. O sursă a declarat pentru agenția de presă Tass că a acesta părăsit Rusia, precum și că a demisionat din funcția de reprezentant special al președintelui Putin. “Da, Chubais a demisionat din proprie voință. Dar dacă a plecat [din Rusia] sau a rămas, aceasta este o chestiune personală a lui”, a declarat și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. În afară de dl Peskov și de ministrul de externe Serghei Lavrov, puțini membri ai cercului președintelui au apărut în public în ultimele săptămâni. Consilierul prezidențial ucrainean Mykhaylo Podolyak a declarat că este interesant faptul că cele două figuri de top din domeniul securității, ministrul Apărării Serghei Șoigu și șeful Statului Major Valeri Gerasimov, “nu au fost văzuți nicăieri”, alături de șefii serviciilor secrete rusești.
Chubais nu a fost văzut ca un insider al Kremlinului, în ciuda faptului că deținea funcția de reprezentant special pentru legăturile cu organizațiile internaționale, iar personalitățile din opoziție nu au fost impresionate de demisia sa. Purtătoarea de cuvânt a liderului încarcerat Alexei Navalny, Kira Yarmysh, a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora ar fi fost un protest împotriva războiului, mai degrabă decât “de teama pentru propria piele și pentru banii săi”.
BBC News

Constructorul auto francez Renault a anunțat că și-a suspendat operațiunile în Rusia, în urma criticilor dure ale președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy. “Activitățile Grupului Renault în uzina sa de producție din Moscova sunt suspendate începând de astăzi”, a precizat compania într-un comunicat după o reuniune a consiliului de administrație. Decizia a fost luată la doar câteva ore după ce Zelenskyy a criticat producătorul auto pentru că a ales să repornească producția la o fabrică din Moscova, deschisă pentru prima dată în 2005. “Companiile franceze trebuie să părăsească piața rusă. Toată lumea trebuie să-și amintească faptul că valorile valorează mai mult decât profiturile”, a declarat Zelenskyy în fața parlamentarilor francezi într-un discurs video, criticând Renault și alții pentru “sponsorizarea mașinii de război rusești”.
În timp ce producători auto precum Volkswagen, Toyota, Nissan și Mercedes-Benz s-au retras de pe piața rusă și au oprit exporturile către această țară ca răspuns la invazia Ucrainei, Renault spera să continue activitățile, întrucât Rusia reprezintă aproximativ o zecime din veniturile sale globale. Anterior, miercuri, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, solicitase un boicot global al produselor Renault, având în vedere decizia acesteia de a rămâne pe piața rusă.
În comunicatul prin care anunță decizia sa, Renault a mai spus că “evaluează opțiunile disponibile” în ceea ce privește participația sa la AvtoVaz, care produce vehicule Lada. Compania are 45.000 de angajați în Rusia.
Politico

Coreea de Nord a lansat ceea ce ar putea fi o rachetă balistică intercontinentală de tip nou, a anunțat Ministerul japonez al Apărării. Potrivit ministerului, lansarea a fost cea mai avansată din punct de vedere tehnic în ceea ce privește durata și altitudinea de zbor a rachetei. De data aceasta, racheta a zburat timp de aproximativ 71 de minute și a parcurs aproximativ 1.100 de kilometri, atingând o altitudine maximă de peste 6.000 kilometri. În 2017, când Pyongyang a testat ultima dată racheta balistică intercontinentală Hwasong-15, zborul a durat 53 de minute, iar racheta a atins o altitudine maximă de peste 4.000 de kilometri. Potrivit Ministerului japonez al Apărării, racheta a căzut în interiorul zonei economice exclusive a Japoniei – în Marea Japoniei, la 170 de kilometri vest de prefectura Aomori, la ora locală 15:44. “Acțiunile Coreei de Nord reprezintă o amenințare directă serioasă la adresa Japoniei, a regiunii și a întregii comunități internaționale. Sunt absolut inacceptabile, am emis un protest pe canale diplomatice”, a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului japonez al Apărării, adăugând că Tokyo va menține o cooperare strânsă cu Statele Unite și comunitatea internațională în problema rachetelor nord-coreene și va continua, de asemenea, eforturile cuprinzătoare pentru a-și consolida capacitățile de apărare.
Liderul nord-coreean Kim Jong-un a încălcat moratoriul privind lansarea de rachete balistice intercontinentale, a declarat și președintele sud-coreean Moon Jae-in. “Președintele Comisiei pentru afaceri de stat din Coreea de Nord, Kim Jong-un, a încălcat moratoriul privind lansarea rachetelor balistice intercontinentale pe care a promis comunității internaționale că îl va respecta”, a declarat el, citat de agenția de presă Yonhap.
TASS

Madeleine Albright a fost fie iubită, fie urâtă în Balcani pentru rolul său esențial în timpul războaielor din anii ’90 din regiunea Europei de Sud. În urma decesului fostului secretar de stat american, miercuri, la vârsta de 84 de ani, modul în care este privită moștenirea sa în Balcani depinde în mare parte de poziția pe care a deținut-o în cursul destrămării sângeroase a fostei Iugoslavii.
Albright s-a impus rapid ca principalul susținător al administrației Clinton în privința Balcanilor, după ce a devenit secretar de stat în 1997. Ea s-a identificat atât de puternic cu presiunea pentru o intervenție occidentală în Kosovo, încât criticii ei au numit conflictul din 1998-1999 “Războiul lui Madeleine”. Albright a susținut bombardarea timp de 78 de zile a Iugoslaviei conduse de sârbi de către NATO, incident care a pus capăt unei represiuni sângeroase a sârbilor împotriva albanezilor din Kosovo. Anterior, în timp ce era ambasador al SUA la Națiunile Unite, în timpul primului mandat al președintelui Bill Clinton, ea a cerut un răspuns internațional dur împotriva bombardamentelor de aproape 4 ani ale sârbilor bosniaci asupra capitalei Bosniei, Sarajevo. De asemenea, Albright a depus eforturi pentru aducerea în fața justiției a tuturor persoanelor responsabile de crimele de război comise în Balcani, inclusiv a fostului președinte sârb Slobodan Milosevic și a liderului sârbilor bosniaci din timpul războiului, Radovan Karadzic. Pentru acest lucru, Albright a fost proclamată “dușmancă a sârbilor” în Serbia și eroină în Kosovo și Bosnia. “Ea va fi ținută minte în Serbia ca o femeie nemiloasă, una dintre cele mai zgomotoase susținătoare a bombardării Iugoslaviei și a independenței Kosovo”, a declarat joi ziarul pro-guvernamental Vecernje Novosti. Oficialii sârbi au păstrat în mare parte tăcerea cu privire la moartea lui Albright, fără a prezenta condoleanțe.
În Kosovo, reacția a fost cu totul opusă. “Este foarte dificil să găsești combinația perfectă între politică, diplomație și istorie, precum în figura unică a doamnei secretar Madeleine Albright”, a declarat premierul kosovar Albin Kurti în timp ce îi aducea un omagiu în fața monumentului dedicat lui Albright în capitala Kosovo, Pristina. “Intervenția NATO în Kosovo pentru a opri genocidul sârbesc din primăvara anului 1999 are cu siguranță pecetea lui Madeleine Albright, iar noi îi vom fi veșnic recunoscători și recunoscători”, a declarat Kurti pentru The Associated Press.
În Bosnia, Albright este bine amintită ca fiind ambasadorul american care, în vara anului 1995, a prezentat Consiliului de Securitate al ONU primele dovezi ale atrocităților în masă comise în orașul Srebrenica din estul Bosniei, în ultimele luni ale războiului brutal din 1992-1995 din această țară. Peste 8.000 de musulmani bosniaci au pierit în 10 zile de măcel după ce orașul a fost invadat de forțele sârbe bosniace în iulie 1995. Trupurile lor au fost îngropate în gropi comune făcute în grabă, iar mai târziu au fost dezgropate cu buldozere și împrăștiate printre alte locuri de înmormântare pentru a ascunde dovezile. Rămășițele victimelor sunt încă dezgropate și identificate după mai bine de o jumătate de secol. “Din cauza propriei experiențe, era o adevărată campioană a justiției, nu putea suporta nedreptatea”, a declarat fostul prim-ministru bosniac Haris Silajdzic despre Albright, născută în Cehoslovacia, care în copilărie a fost refugiată din Europa de Est dominată de naziști și apoi de sovietici. “Ea a înțeles că (Bosnia) a suferit o nedreptate și căuta modalități de a corecta acest lucru”. În timp ce vizita Sarajevo asediat în timpul războiului, ea a evocat discursul din 1963 al fostului președinte american John F. Kennedy la Berlin, spunând unei mulțimi de câteva sute de persoane: “Ja sam Sarajevka” (“Sunt o sarajeveană”).
În Republica Cehă, țara sa natală, moștenirea lui Albright este onorată, mai ales în lumina actualei invazii rusești în Ucraina. “Este o pierdere uriașă”, a declarat Alexandr Vondra, un fost disident anticomunist și în prezent reprezentant al Cehiei în Parlamentul European. “Nimeni din Statele Unite nu a făcut atât de mult pentru noi. Să ne gândim la asta acum, când NATO ne protejează împotriva expansionismului arogant al Rusiei”, a spus el.
Legăturile lui Albright cu fosta Iugoslavie datează încă din copilărie. La scurt timp după ce s-a născut la 15 mai 1937 la Praga, sub numele de Maria Jana Korbelova, părinții ei s-au mutat în Belgrad, capitala de atunci a Iugoslaviei, unde tatăl ei, Josef Korbel, a fost atașat de presă la Ambasada Cehoslovaciei. A fost rechemat de la Belgrad la sfârșitul anului 1938. În martie 1939, la scurt timp după ocuparea Cehoslovaciei de către naziști, întreaga familie s-a întors în Iugoslavia și, în cele din urmă, s-a mutat în Marea Britanie. Albright și-a amintit adesea cu drag de zilele petrecute la Belgrad, inclusiv atunci când s-a adresat sârbilor la două zile după începerea intervenției NATO în conflictul din Kosovo, în urmă cu 23 de ani.
“După cum vedeți, îmi amintesc un pic de sârbă – deși cu accent ceh – din zilele petrecute la Belgrad în copilărie”, a spus ea în discursul postat pe site-ul Departamentului de Stat. “Americanii nu îi urăsc pe sârbi”, a continuat Albright. “Ca și mine, ei își amintesc că am fost aliați împotriva fascismului”, a spus ea. “Ca și dumneavoastră, americanii vor să trăiască în pace cu vecinii lor și cu lumea întreagă.” “De aceea, nu puteam sta cu mâinile în sân în timp ce forțele de securitate erau folosite pentru a comite atrocități împotriva etnicilor albanezi din Kosovo”, a spus Albright. Discursul nu a fost transmis de mass-media de stat din Serbia, pe fondul bombardamentelor NATO. În schimb, grădina zoologică din Belgrad a numit unul dintre pitonii săi după ea, în semn de protest pentru rolul ei în intervenția condusă de SUA.
Associated Press