Premierul ungar Viktor Orban a respins apelul președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky pentru arme și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, spunând că ar fi “împotriva intereselor Ungariei”. Orban a respins solicitările adresate personal de președintele ucrainean, cu ocazia reuniunii Consiliului European, “deoarece sunt contrare intereselor Ungariei”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, într-un comunicat. “Ungaria vrea să rămână în afara acestui război, așa că nu va permite transferul de arme și armament către Ucraina”, a spus Kovacs. Orban spune că minoritatea etnică maghiară din vestul Ucrainei ar fi amenințată dacă Ungaria ar trimite arme la Kiev.
Ungaria, membră a UE și NATO, a refuzat să trimită ajutor militar Kievului sau să îi permită acestuia să îi traverseze teritoriul. Cu toate acestea, a permis ca peste o jumătate de milion de refugiați ucraineni să intre pe teritoriul său. Orban, un naționalist, a cultivat legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin în ultimii ani.
Zelensky s-a folosit, joi, de un discurs adresat liderilor UE pentru a-i cere lui Orban să aprobe extinderea sancțiunilor, să lase să treacă arme în Ucraina și să întrerupă legăturile de afaceri cu Rusia. “Ascultă, Viktor, știi ce se întâmplă în Mariupol?”. a spus Zelensky, referindu-se la orașul-port din sud-estul Ucrainei, aflat sub asediu. “Am fost la Budapesta. Iubesc orașul vostru. Am fost de multe ori, foarte frumos. Un oraș foarte ospitalier. Și oamenii, la fel. Ați avut momente tragice în istorie. Am văzut Memorialul vostru pe malul Dunării. Despre crime în masă. Am fost acolo cu familia mea. Ascultă, Viktor, știi ce se întâmplă în Mariupol? Te rog, dacă poți, du-te la memorialul vostru. Uită-te la acei pantofi. Și vei vedea cum crimele în masă se pot întâmpla din nou în zilele noastre.Și asta face Rusia acum. Aceiași pantofi. În Mariupol, sunt aceiași oameni. Adulți și copii. Bunici. Și sunt cu miile. Și aceste mii nu mai sunt. Odată pentru totdeauna, ar trebui să te hotărăști cu cine ești”, a mai spus președintele ucrainean.
BBC News
Euractiv
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a fost reales în unanimitate pentru un al doilea mandat, în cadrul recentei reuniuni a liderilor UE. Următorul mandat de doi ani și jumătate al fostului prim-ministru belgian, în vârstă de 46 de ani, va începe la 1 iunie și va dura până la sfârșitul lunii noiembrie 2024, se arată într-un comunicat al Consiliului European.În calitate de președinte al Consiliului European, rolul principal al lui Michel este de a prezida summiturile liderilor naționali ai UE și de a coordona activitatea acestui organism. Decizia de realegere a lui Michel a fost unanimă, deși ar fi fost suficientă o majoritate calificată. Considerat un apropiat al președintelui francez Emmanuel Macron, Michel era creditat de către oficialii și diplomații UE pentru un nou mandat. Realegerea sa a avut loc cu puțin timp înainte ca președintele american Joe Biden să se alăture liderilor UE pentru reuniunea de la Bruxelles, după un summit NATO desfășurat tot în capitala belgiană. “Am venit să îl felicit pe omul care tocmai a fost reales fără opoziție. Aș visa la asta într-o zi”, a glumit Biden, stând alături de Michel, la sosirea acestuia la reuniunea UE.
Politico
SUA și UE au anunțat un parteneriat pentru a reduce dependența Europei de energia rusească, care va crește livrările de gaz natural lichefiat (GNL) către Europa cu 15 miliarde de metri cubi în acest an. “Acest lucru va înlocui aprovizionarea cu GNL pe care o primim în prezent din Rusia și, privind în viitor, Statele Unite și Europa vor asigura o cerere și o ofertă stabile pentru cel puțin 50 de miliarde de metri cubi suplimentari de GNL american până în 2030”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precizând că această cantitate ar înlocui o treime din importurile de gaz rusesc. “Suntem pe drumul cel bun acum pentru a ne diversifica în afara gazului rusesc”, a spus ea, subliniind că UE va investi și în alte surse de energie, cum ar fi energiile regenerabile.
Energia rusă este o sursă cheie de venit și o pârghie politică pentru Moscova, aproape 40% din gazele naturale ale Uniunii Europene provenind din Rusia pentru încălzirea locuințelor, generarea de electricitate și alimentarea industriei. Aducerea mai multor gaze naturale lichefiate în Europa ar putea fi dificilă, chiar dacă SUA și-au crescut dramatic exporturile în ultimii ani. Multe instalații de export funcționează deja la capacitate maximă, iar majoritatea terminalelor noi sunt încă doar în faza de planificare. Potrivit Centrului pentru gaze naturale lichefiate, un grup de lobby din industrie, majoritatea transporturilor din SUA sunt deja direcționate către Europa. Chiar dacă SUA pot livra mai mult gaz în Europa, continentul ar putea avea dificultăți în a-l primi. Terminalele de import sunt situate în zonele de coastă, unde există mai puține conexiuni de conducte pentru distribuirea acestuia.
Biden a declarat că Comisia Europeană va depune eforturi pentru a construi mai multe infrastructuri și pentru a crește eficiența gazului. Această inițiativă a fost însă criticată de organizația pentru drepturile omului Global Witness. “Acordul de astăzi plasează UE și SUA pe o cale greșită și periculoasă prin accelerarea unei noi infrastructuri pentru a importa gaze fosile în Europa. Europa are deja suficientă capacitate pentru a importa cantitatea de gaze pe care intenționează să o furnizeze SUA, iar construirea de noi terminale de import ar însemna blocarea importurilor de gaze fosile pentru mulți ani de acum încolo, mult timp după ce UE trebuie să renunțe definitiv la acest combustibil care distruge clima”, a declarat Murray Worthy, liderul campaniei privind gazele naturale la Global Witness, într-o declarație.
“Dublarea consumului de gaz nu este soluția, indiferent dacă acesta provine din Rusia sau din SUA. Construirea unor noi terminale de export de gaz ar dura prea mult timp pentru a ajuta Europa acum, ar duce la emisii uriașe care distrug clima și ar ajuta doar industria combustibililor fosili. În loc să umple buzunarele companiilor americane de fracturare, Europa ar trebui să își concentreze investițiile în energie pe soluții durabile, cum ar fi îmbunătățirea izolației clădirilor, pompele de căldură și sursele de energie regenerabilă. Dacă Europa dorește cu adevărat să renunțe la gazul rusesc, singura opțiune reală pe care o are este eliminarea completă a gazului”, a adăugat el.
EuroNews
Germania își dorește să pună capăt importurilor de petrol și cărbune rusesc până la sfârșitul anului, a declarat vineri ministrul economiei și climei din această țară, Robert Habeck. “Companiile își lasă contractele cu furnizorii ruși să se termine, nu le reînnoiesc și trec la alți furnizori într-un ritm nebunesc”, a declarat Habeck la Berlin, în timp ce prezenta un raport privind securitatea energetică a Germaniei. Germania primește 55% din gazele sale naturale, 52% din cărbunele său și 34% din petrolul său din Rusia. Germania se află sub o presiune din ce în ce mai mare din partea Poloniei și a țărilor baltice pentru a opri imediat toate importurile de energie din Rusia; Habeck a declarat că este “încă prea devreme” pentru un embargou energetic, dar că încetarea contractelor individuale de import a avut un efect cumulativ. Ca urmare, dependența Germaniei de petrolul rusesc va scădea la aproximativ 25% în următoarele săptămâni, a spus el. Aceasta ar trebui apoi să fie redusă la jumătate în timpul verii și să se încheie aproape în întregime până la sfârșitul anului. În ceea ce privește cărbunele, importurile vor fi înjumătățite în următoarele săptămâni și vor înceta aproape complet până în toamnă. “Până la sfârșitul anului ne propunem să fim aproape independenți”, a declarat Habeck. Acesta a spus că reducerea dependenței de gazul rusesc va dura cel puțin până în 2024. “Primele etape importante au fost atinse pentru a ne elibera de sub influența importurilor rusești. Fiecare contract de furnizare reziliat îl doare pe Putin”, a mai spus Habeck.
Politico
Uniunea Europeană ar putea fi pe cale să susțină o nouă taxă pe profiturile excepționale realizate de unele companii energetice, care sunt legate de creșterea prețurilor la gaze. Un proiect de document, consultat de Bloomberg, sugerează că o taxă temporară pe profiturile excepționale ar putea fi o “sursă utilă de finanțare”. Criza energetică înseamnă că gazele, cărbunele, energia nucleară, hidroelectrică și alte surse regenerabile din UE ar putea genera profituri excedentare de până la 200 de miliarde de euro în 2022, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Redistribuirea acestor fonduri pentru a-i ajuta pe consumatori să compenseze facturile mai mari la energie este una dintre sugestiile din planul în 10 puncte al AIE pentru ca Europa să renunțe la petrolul și gazele rusești. “Companiile de gaze fosile au obținut profituri record în timp ce oamenii au suferit în casele înghețate în această iarnă, iar acum stau pe banii de care avem nevoie pentru a finanța tranziția către un viitor energetic curat”, spune Murray Worthy, liderul campaniei pentru gaze de la Global Witness. Worthy adaugă că liderii UE au “responsabilitatea morală” de a promova o taxă pe profiturile obținute din combustibilii fosili și de a “cheltui acești bani pe o dezvoltare masivă a surselor regenerabile de energie și a izolației, pentru a pune capăt definitiv erei gazelor fosile și pentru a oferi energie și încălzire regenerabile la prețuri accesibile pentru toată lumea”.
O serie de proiecte de conducte și terminale de gaze naturale sunt, de asemenea, luate în considerare de companiile de combustibili fosili, ca răspuns la criză. Grecia, Italia, Țările de Jos, Germania, Spania și Franța au relansat recent proiecte de exploatare a gazelor naturale. În lipsa gazului pentru care să se foreze, în Europa se fac bani prin construirea infrastructurii pentru gazele naturale importate. În locurile în care există resurse care pot fi forate, operațiunile sunt în creștere ca răspuns la criza energetică. Lobby-urile din SUA care se ocupă de gazul natural lichefiat și de fracturare fac presiuni pentru expansiune și mai multe exporturi pentru a umple golul lăsat de combustibilii fosili ruși. În Marea Britanie, se pare că Shell își reconsideră decizia de a renunța la câmpul petrolier Cambo. Un proiect care în urmă cu doar trei luni era considerat neviabil este acum din nou în discuție din cauza situației urgente din Ucraina, explică Mike Davis, CEO al Global Witness.
EuroNews
Gazprom a cerut celui mai mare distribuitor de gaze din India, GAIL, să plătească pentru importurile de gaze în euro în loc de dolari, au declarat două surse, într-un semn că gigantul energetic rus încearcă să se îndepărteze de moneda americană în urma conflictului din Ucraina. GAIL deține un acord de import de gaze pe termen lung cu Gazprom Marketing & Trading Singapore, pentru a cumpăra anual 2,5 milioane de tone de gaze naturale lichefiate. Până acum, compania indiană a decontat schimburile comerciale cu Gazprom în dolari. GAIL, care importă și distribuie gaze, operează, de asemenea, cea mai mare rețea de gazoducte din India. Săptămâna trecută, Gazprom i-a scris GAIL solicitând ca societatea să deconteze plățile pentru achizițiile de gaze în euro în loc de dolari, au declarat sursele familiarizate cu această chestiune, adăugând că firma indiană de stat încă examinează cererea. Sursele au spus că sancțiunile ar putea să nu afecteze plățile în euro, deoarece contractul GAIL este încheiat cu o unitate din Singapore a Gazprom.
Sancțiunile occidentale au dat o lovitură paralizantă economiei Rusiei, dar Uniunea Europeană, care se bazează pe petrolul și gazele rusești, nu a ajuns să impună restricții asupra importurilor de energie și continuă să plătească în euro. Președintele Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia, cel mai mare producător de gaze din lume, va cere în curând țărilor “neprietenoase” să plătească combustibilul în ruble. India s-a abținut până acum de la o condamnare categorică a Rusiei, deși a cerut încetarea violențelor din Ucraina și nu a interzis importurile de petrol și gaze rusești, spre deosebire de mai multe țări occidentale.
De fapt, companiile indiene se aprovizionează cu petrol rusesc, deoarece acesta este disponibil la un preț foarte redus, după ce unele companii și țări au evitat achizițiile de la Moscova.
Reuters
Operatorul feroviar finlandez VR își va întrerupe serviciul cu o frecvență de două trenuri pe zi de la Helsinki la Sankt Petersburg, închizând astfel ultima rută feroviară rămasă pentru rușii care doresc să călătorească direct în UE. Din punct de vedere tehnic, serviciul este deținut de o companie numită Karelian Trains, o societate mixtă între VR și Căile Ferate Ruse, care dețin fiecare câte 50% din companie. Trenurile Allegro sunt oprite din cauza sancțiunilor UE, iar operatorul VR spune că persoanele care au vrut să părăsească Rusia, inclusiv cetățenii finlandezi, au avut “trecere sigură” până acum. “Am continuat să operăm Allegro în conformitate cu instrucțiunile autorităților, cu scopul de a asigura accesul în Finlanda pentru finlandezi. În timpul acestor săptămâni, persoanele care au dorit să părăsească Rusia au avut timp să părăsească țara. Acum, din cauza sancțiunilor, nu mai este oportun să continuăm”, afirmă Topi Simola, vicepreședinte senior al VR pentru servicii de pasageri, într-un comunicat. Serviciile se vor încheia la sfârșitul săptămânii viitoare, ultimele trenuri urmând să plece din ambele orașe duminică, 27 martie.
În primele săptămâni după ce Kremlinul a lansat invazia în Ucraina, s-a înregistrat o creștere a numărului de pasageri care au folosit trenurile de mare viteză Allegro, care leagă capitala finlandeză de al doilea oraș din Rusia în doar trei ore și 30 de minute. Tot mai multe persoane au folosit serviciul feroviar pentru a părăsi Rusia, deoarece au fost impuse interdicții de zbor și au fost închise rutele aeriene. Dar aceste cifre au scăzut acum. În ultimele două săptămâni, încărcarea zilnică a fost de doar aproximativ 60%, pe direcția trenurilor de la Sankt Petersburg spre Finlanda, iar în sens invers, spre Sankt Petersburg, de numai 25% din capacitatea trenurilor.
EuroNews
Aproximativ 4,3 milioane de copii – mai mult de jumătate din populația infantilă a țării, estimată la 7,5 milioane de copii – au fost strămutați într-o lună de la începutul războiului, potrivit Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). Aceasta include aproximativ 1,8 milioane de copii care au fugit în țările vecine și 2,5 milioane care sunt strămutați în Ucraina, potrivit agenției ONU, care se concentrează pe furnizarea de ajutor umanitar pentru copii. “Războiul a provocat una dintre cele mai rapide deplasări la scară largă de copii de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell, într-un comunicat. “Este un reper sumbru care ar putea avea consecințe de durată pentru generațiile următoare. Siguranța, bunăstarea și accesul copiilor la servicii esențiale sunt toate amenințate de violențele oribile neîntrerupte”. Războiul a dus, de asemenea, la moartea a cel puțin 128 de copii de la începutul războiului, potrivit comisarului pentru drepturile omului din Ucraina, Lyudmyla Denisova. Alți 172 de copii au fost răniți de la începutul războiului, a declarat Denisova, adăugând însă că numărul real este probabil mult mai mare. Peste 450.000 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni au nevoie de sprijin alimentar complementar, a precizat UNICEF, iar agenția a observat, de asemenea, o reducere a acoperirii vaccinale la copii. UNICEF lucrează pentru a ajunge la copiii și familiile din interiorul țării, trimițând provizii și ajutoare de urgență. organizația face apel la o încetare imediată a focului.
EuroNews
Vladimir Putin a criticat așa-numita “cancel culture” – cultura anihilării (o formă modernă de ostracizare, care presupune expulzarea cuiva din cercurile sociale sau profesionale), practicată – spune el – de cancelariile din Occident, afirmând că este “imposibil de imaginat” că așa ceva se întâmplă în Rusia. Președintele rus a citat-o pe autoarea “Harry Potter”, J.K. Rowling, ca fiind o persoană care a fost “anulată” din cauza poziției sale cu privire la drepturile sexuale și de gen. Într-un discurs televizat, Putin a spus: “Recent au anulat-o pe autoarea de cărți pentru copii, Joanne Rowling, pentru că este o autoare de cărți care s-au vândut în sute de milioane de exemplare în întreaga lume, dar care nu i-a satisfăcut pe fanii așa-zisei libertăți de gen”. În discursul său, Putin a adăugat: “Ei încearcă acum să anuleze întreaga noastră țară veche de 1.000 de ani, poporul nostru. Vorbesc despre discriminarea progresivă a tot ceea ce are legătură cu Rusia”. El a spus că acest lucru a inclus eliminarea spectacolelor cu lucrări ale compozitorilor ruși Piotr Ceaikovski, Dmitri Șostakovici și Serghei Rachmaninov. Putin a continuat comparând “anularea culturii” cu naziștii care încercau să ardă cărți în anii 1930 și a criticat, de asemenea, Hollywood-ul pentru că a “anulat contribuția Armatei Roșii la înfrângerea naziștilor”. “Este imposibil să ne imaginăm așa ceva în țara noastră și suntem asigurați împotriva acestui lucru datorită culturii noastre”, a spus Putin. “Și este inseparabilă pentru noi de patria noastră, de Rusia, unde nu există loc pentru intoleranță etnică, unde de secole trăiesc împreună reprezentanți din zeci de grupuri etnice”.
Rowling i-a răspuns președintelui rus pe Twitter, scriind: “Criticile culturii occidentale de anulare nu sunt, probabil, cel mai bine formulate de către cei care în prezent măcelăresc civili pentru delictul de a se opune sau care își încarcerează și otrăvesc criticii”, cu un link către un articol BBC despre criticul Kremlinului, încarcerat, Alexei Navalny și hashtag-ul “IStandWithUkraine”.
Politico
Pe 17 martie, în timp ce războiul Moscovei împotriva Ucrainei se intensifică, Uzbekistanul a făcut o declarație pe care puțini observatori o anticipau. Luând cuvântul în cadrul sesiunii plenare a Senatului, ministrul de externe Abdulaziz Kamilov a declarat: “În primul rând, acțiunile militare și violențele trebuie să fie oprite imediat. Republica Uzbekistan recunoaște independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. “Nu recunoaștem republicile Luhansk și Donețk”. Deși este departe de a fi o condamnare totală, aceasta a marcat o schimbare semnificativă; națiunile din Asia Centrală se numără printre aliații tradiționali ai Rusiei și rareori se pronunță împotriva acțiunilor Kremlinului.
Înconjurată de Rusia, China, Afganistan și Marea Caspică, regiunea Asiei Centrale – care include Kârgâzstanul, Kazahstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul – este susceptibilă la volatilitate în ceea ce privește schimbările geopolitice și de securitate. După prăbușirea Uniunii Sovietice, aceste țări au rămas pe orbita Rusiei și, deși multe dintre ele au încercat să urmărească politici externe multi-vectoriale, dependența lor față de Moscova a rămas puternică. Dar războiul ar putea schimba jocul și ar putea schimba dinamica regională. “Modul în care Asia Centrală gândește despre Rusia s-a schimbat. În timp ce înainte, Rusia era văzută ca o sursă de stabilitate, acum se pare că prezența sa într-o dimensiune de securitate foarte sensibilă a devenit o slăbiciune pentru stabilitatea regională, suveranitatea și integritatea teritorială”, a declarat Temur Umarov, cercetător la Carnegie Moscow Center. Economiile celor cinci state sunt puternic legate de Rusia. Potrivit datelor din 2021, aproximativ 2,5 milioane de migranți străini cu forța de muncă din țările din Asia Centrală au lucrat în Rusia, deși numărul real este probabil mai mare. Majoritatea furnizează forță de muncă manuală, iar remitențele lor au fost cruciale pentru economiile din Kârgâzstan, Tadjikistan și, într-o măsură mai mică, Uzbekistan. Confruntate cu perspectiva unor crize economice grave acasă, statele din Asia Centrală s-au trezit cu puține opțiuni. Niciuna nu a criticat în mod deschis acțiunile Rusiei, temându-se aparent de repercusiuni.
Kazahstan, cea mai bogată țară din regiune, a fost zguduită de cele mai dramatice tulburări sociale de la independența sa la începutul acestui an, iar președintele Kassym-Jomart Tokayev a apelat la trupele rusești pentru a ajuta la stabilizarea situației – ceea ce înseamnă că acum se poate simți îndatorat. Kazahstanul s-a abținut de la votul de la ONU privind problema ucraineană, dar nu a arătat un sprijin deschis pentru poziția Rusiei. În plus, statul – care nu-și mai poate exporta petrolul prin consorțiul de conducte caspice, care face parte din planul inițial al Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu petrol a Occidentului – a permis desfășurarea unei demonstrații împotriva războiului, la care au participat aproximativ 3.000 de persoane – o mișcare notabilă având în vedere că protestele trebuie să fie aprobate de autorități înainte de a avea loc.
În Kârgâzstan, există îngrijorări serioase cu privire la consecințele probabile ale unei critici deschise la adresa Rusiei, atât în ceea ce privește securitatea, cât și politica. Cu toate acestea, indiferent dacă există sau nu astfel de critici, efectele recesiunii economice din Rusia se fac deja simțite aici. Ministrul de externe țării a declarat în timpul unei reuniuni a Organizației Țărilor Islamice că Kârgâzstanul este pentru o soluție pașnică la toate problemele și că aderă cu fermitate la toate normele ONU și, în special, la principiul integrității teritoriale.
Tadjikistanul și Turkmenistanul au optat pentru neutralitate și nu au făcut nicio declarație oficială cu privire la războiul din Ucraina.
AlJazeera