Rusia a avertizat Finlanda și Suedia să nu se alăture NATO, argumentând că acest lucru nu ar aduce stabilitate în Europa. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că “alianța rămâne un instrument orientat spre confruntare”. Acest lucru vine în contextul în care oficialii americani din domeniul apărării au declarat că invazia Moscovei în Ucraina a fost o “greșeală strategică masivă”, care este posibil să aducă extinderea NATO.
Oficialii americani se așteaptă ca vecinii nordici să depună o cerere de aderare la alianță, posibil încă din iunie. Se crede că Washingtonul va susține această mișcare, care ar duce la creșterea alianței occidentale la 32 de membri. Oficialii Departamentului de Stat al SUA au declarat săptămâna trecută că au avut loc discuții între liderii NATO și miniștrii de externe de la Helsinki și Stockholm.
Înainte de a-și lansa invazia, Rusia a cerut ca alianța să accepte să oprească orice extindere viitoare, dar războiul a dus la desfășurarea mai multor trupe NATO pe flancul său estic și la creșterea sprijinului public pentru aderarea Suediei și Finlandei. Parlamentarii finlandezi sunt așteptați să primească săptămâna aceasta un raport de securitate de la oficialii serviciilor de informații, iar prim-ministrul Sanna Marin a declarat că se așteaptă ca guvernul său “să încheie discuția înainte de mijlocul verii” cu privire la depunerea unei cereri de aderare. Și partidul social-democrat aflat la putere în Suedia, care s-a opus în mod tradițional aderării la NATO, a declarat că își regândește această poziție în lumina atacului Rusiei asupra vecinului său vestic. Secretarul partidului, Tobias Baudin, a declarat presei locale că revizuirea NATO ar trebui să fie finalizată în următoarele câteva luni.
Moscova a precizat, extrem de clar, că se opune oricărei potențiale extinderi a alianței. Dl Peskov a avertizat că blocul “nu este acel tip de alianță care asigură pacea și stabilitatea, iar extinderea sa ulterioară nu va aduce un plus de securitate pe continentul european”. Săptămâna trecută, dl Peskov a declarat că Rusia ar trebui să “reechilibreze situația” prin măsuri proprii în cazul în care Suedia și Finlanda ar adera la NATO.
Luni, liderii armatei de la Helsinki au anunțat un nou plan de alocare a 14 milioane de euro pentru achiziționarea de drone pentru armata finlandeză. Iar luna trecută, oficialii suedezi au declarat că vor crește cheltuielile pentru apărare cu trei miliarde de coroane (317 milioane de dolari; 243 milioane de lire sterline) în 2022.
BBC News

Banca franceză Société Générale a anunțat luni că își va înceta activitățile în Rusia. Oficialii instituției au anunțat că vor vinde filiala sa rusă Rosbank, precum și divizia sa de asigurări din Rusia către Interros Capital, o firmă de investiții deținută de oligarhul Vladimir Potanin. Banca va finaliza vânzarea după ce va primi undă verde din partea organismelor de supraveghere a concurenței și de reglementare. “Prin acest acord, încheiat după mai multe săptămâni de muncă intensă, grupul ar urma să se retragă în mod eficient și ordonat din Rusia, asigurând continuitatea pentru angajații și clienții săi”, a precizat banca franceză într-un comunicat. Interros Group, al lui Potanin, a fost principalul acționar al Rosbank înainte ca Société Générale să preia banca rusă. Potanin nu se află pe lista rușilor sancționați de UE, dar se află pe lista de sancțiuni a Canadei. Potanin este, de asemenea, implicat în industria nichelului și a fost prim-viceprim-ministru al Rusiei în anii 1990.
Société Générale s-a confruntat cu critici în Franța pentru că nu a părăsit Rusia mai devreme, așa cum au făcut alte bănci franceze, BNP Paribas și Crédit Agricole.
Politico

Cancelarul austriac Karl Nehammer este primul lider european care poartă discuții față în față cu președintele rus Vladimir Putin, de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Nehammer a călătorit, astăzi, în capitala rusă și a declarat că își propune să acționeze ca un ” deschizător de drumuri” între Moscova și Kiev și că speră să “facă tot ce este posibil pentru a face ca (războiul) să înceteze” și pentru “a se asigura că se fac pași în direcția păcii”. Nehammer, un conservator, a declarat anterior că a fost mișcat de conversațiile sale cu Zelenskyy și a afirmat că dorește să își arate sprijinul. “Suntem neutri din punct de vedere militar, dar există excepții de la neutralitate. Nu suntem neutri când vine vorba de a numi crimele și de a le discuta”, a declarat el la o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, sâmbătă, la Kiev.
După anunțarea vizitei lui Nehammer la Kremlin, au apărut critici la adresa planurilor sale în unele media de limbă germană și din partea a cel puțin unui oficial ucrainean. Serghei Orlov, viceprimar al orașului ucrainean asediat Mariupol, a declarat pentru publicația germană Bild că o astfel de călătorie este inacceptabilă în acest moment. “Crimele de război pe care Rusia le comite în acest moment pe teritoriul ucrainean continuă să aibă loc”, a declarat Orlov în timpul unei emisiuni televizate. “Nu înțeleg cum se poate purta o conversație cu Putin în acest moment, cum se pot face afaceri cu el”.
Austria nu este membră a NATO, după ce s-a declarat permanent neutră în 1955. Țara nu a trimis arme în Ucraina, oferind în schimb ajutor umanitar și veste antiglonț și căști pentru civili.
EuroNews

Președintele francez Emmanuel Macron poate conta, în turul doi al alegerilor de la sfârșitul acestei luni, pe sprijinul candidaților socialiștilor, comuniștilor, verzilor și conservatorilor – învinși în bătălia electorală de liderul de extremă-dreapta Marine Le Pen. Singura sa susținere pentru Le Pen a venit din partea contracandidatului său de extremă dreapta, Éric Zemmour.
Într-un mesaj de susținere pentru actualul președinte, candidatul Partidului Comunist – Fabien Roussel, socialista Anne Hidalgo, Yannick Jadot de la Verzi și candidatul de dreapta al republicanilor – Valérie Pécresse, au declarat că vor vota în favoarea acestuia, pentru a împiedica venirea la putere a liderului de extremă dreapta. “Pentru ca Franța să nu se afunde în ura tuturor împotriva tuturor, vă invit solemn să votați pe 24 aprilie împotriva extremei drepte a lui Marine Le Pen”, a declarat Hidalgo. Pécresse a avertizat asupra unor “consecințe dezastruoase” dacă Macron nu va câștiga în turul doi. Și candidatul francez de extremă stânga, Jean-Luc Mélenchon, a făcut un apel la susținătorii săi să nu voteze pentru Le Pen în al doilea tur al alegerilor prezidențiale care va avea loc pe 24 aprilie. “Știm pentru cine nu vom vota niciodată … nu trebuie să o susțineți pe Le Pen … nu trebuie să existe niciun vot pentru Le Pen în turul al doilea”, a declarat Mélenchon într-un discurs adresat duminică susținătorilor săi.
Le Pen poate conta pe sprijinul candidatului de extremă dreapta Éric Zemmour, care a cerut duminică seară susținătorilor săi să o voteze, în ciuda “dezacordurilor” sale cu ea. “Fac apel la alegătorii mei să voteze pentru Marine Le Pen”, a declarat într-un discurs liderul partidului “Reconquest”, eliminat în primul tur cu aproximativ 7% din voturi. “Am dezacorduri cu Marine Le Pen”, dar ea se confruntă cu “un om care a adus 2 milioane de imigranți” în Franța, a spus el despre Macron.
France 24

Manifestanții pro-Rusia s-au adunat, duminică, pentru o a doua zi de proteste în Germania – cerând încetarea discriminării față de marea populație rusofonă a țării, fenomen care se manifestă de la izbucnirea conflictului din Ucraina. Aproximativ 600 de persoane au mărșăluit în centrul financiar din Frankfurt, multe dintre ele fluturând steaguri rusești. O demonstrație de dimensiuni similare a avut loc în orașul Hanovra din nordul țării, a declarat poliția, însoțită de un convoi de 350 de mașini. Organizatorii au declarat că au dorit să pună în evidență intoleranța tot mai mare față de rușii care trăiesc în Germania. Cu toate acestea, mulți observatori s-au întrebat dacă nu cumva protestele nu reprezintă acțiuni mascate de sprijin pentru război, iar ambele mitinguri au fost întâmpinate de contramanifestații în sprijinul Ucrainei.
Cu o zi înainte, convoaie pro-Rusia au trecut prin mai multe orașe germane. Un convoi cu aproximativ 190 de mașini a trecut prin orașul Stuttgart, din sud-vestul țării, cu motto-ul “Împotriva discriminării persoanelor vorbitoare de limbă rusă”. Participanții au fluturat bannere pe care scria “Stop rusofobiei” și au cerut să se pună capăt discriminării copiilor vorbitori de limbă rusă în școli. Oficialii orașului au avertizat în prealabil participanții că evenimentul nu poate arăta sprijin pentru conflict, inclusiv afișarea literelor V și Z, care au fost asociate cu invazia rusă.
Demonstrațiile pro-Rusia au stârnit reacții de respingere, mulți considerându-le o manifestare de susținere a Kremlinului. Un convoi similar din Berlin a stârnit critici dure la sfârșitul săptămânii trecute, ziarul german Bild anumindu-l “parada rușinii”.
De când Rusia și-a început invazia în Ucraina, în februarie, autoritățile germane au înregistrat 383 de infracțiuni antirusești și 181 de infracțiuni antiucrainene. În Germania locuiesc aproximativ 1,2 milioane de ruși și 325.000 de ucraineni, la care se adaugă peste 316.000 de persoane care au sosit ca refugiați de la începutul conflictului.
Deutsche Welle

Papa Francisc a folosit discursul său din Duminica Floriilor pentru a face apel la un “armistițiu de Paște” în Ucraina, în timp ce a deplâns “nebunia războiului”. “Să înceapă un armistițiu de Paște, dar nu pentru a reîncărca armele și a relua lupta. Nu. Un armistițiu pentru a obține pacea prin negocieri reale”, a spus Suveranul Pontif, după ce a celebrat slujba din Duminica Floriilor în Piața Sfântul Petru. Aceasta a fost prima Liturghie din Duminica Floriilorcare a avut loc cu participarea publicului, de la pandemia COVID, iar Papa Francisc a spus, în discursul său, că “nebunia războiului” îi determină pe oameni să comită “acte de cruzime fără sens”. Deși nu a citat în mod explicit invazia Rusiei în Ucraina, referința a fost clară – uar suveranul pontif a denunțat în mod repetat războiul și suferința adusă oamenilor nevinovați.
În timpul omiliei din Duminica Floriilor, Francisc a mai spus că atunci “când recurgem la violență… pierdem din vedere motivul pentru care suntem în lume și ajungem chiar să comitem acte de cruzime fără sens. Vedem acest lucru în nebunia războiului, unde Hristos este răstignit încă o dată”. Papa a deplâns “moartea nedreaptă” a soților și a fiilor, a refugiaților care fug de bombe, a tinerilor privați de un viitor și a “soldaților trimiși să își ucidă frații și surorile”.
În Duminica Floriilor, în mod tradițional, papa conduce o procesiune prin piață înainte de a celebra slujba. Francisc suferă însă de o întindere a ligamentului de la genunchiul drept, care l-a făcut să șchiopăteze – prin urmare a fost condus cu o mașină neagră până la altar, la care a ajuns apoi sprijinindu-se pe un ajutor.
EuroNews

Mimi Reinhard, secretara din biroul lui Oskar Schindler care a dactilografiat lista evreilor pe care acesta i-a salvat de la exterminare de către Germania nazistă, a murit în Israel la vârsta de 107 ani. Reinhard a murit vineri dimineața devreme și a fost înmormântată duminică în Herzliya, în apropiere de Tel Aviv, a confirmat fiul ei, Sasha Weitman. Ea a fost unul dintre cei 1.200 de evrei salvați de omul de afaceri german Schindler, după ce acesta a mituit autoritățile naziste pentru a-i lăsa să-i păstreze ca muncitori în fabricile sale. Întâmplarea a fost transformată în filmul de succes “Lista lui Schindler” din 1993, realizat de regizorul Steven Spielberg.
Reinhard s-a născut Carmen Koppel în Viena, Austria, în 1915, și s-a mutat la Cracovia, Polonia, înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. După ce Germania nazistă a invadat Polonia în 1939, ea a fost închisă în ghetoul din Cracovia, înainte de a fi trimisă în lagărul de concentrare din apropiere, Plaszow, în 1942. Cunoștințele de stenografie ale lui Reinhard i-au adus un loc de muncă în biroul administrativ al lagărului, unde, doi ani mai târziu, i s-a ordonat să dactilografieze lista scrisă de mână a evreilor care urmau să fie transferați la fabrica de muniții a lui Schindler. “Nu am știut că era un lucru atât de important, acea listă”, a declarat ea într-un interviu acordat în 2008 la Yad Vashem, Centrul Mondial de Comemorare a Holocaustului. “În primul rând, am primit lista celor care erau cu Schindler deja în Cracovia, în fabrica sa. A trebuit să îi trec pe listă”. Ulterior, ea și-a pus propriul nume și numele a doi prieteni. Reinhard a mai spus că, deși a lucrat în biroul lui Schindler spre sfârșitul războiului, a avut puține contacte personale cu acesta. După război, ea a ajuns în Statele Unite, unde a trăit până când a emigrat în Israel, în 2007, la vârsta de 92 de ani.
Weitman, fiul lui Reinhard, a declarat că, după ce a venit în Israel, ea “a devenit un fel de celebritate” din cauza popularității filmului “Lista lui Schindler”, lucru care, potrivit lui, “i-a mai adăugat încă 15 ani de viață”.
Associated Press

În ceea ce constituie una dintre cele mai mari capturi de taxidermie din Europa, poliția din Spania a descoperit o colecție privată de 1.090 de animale împăiate – inclusiv rinoceri, elefanți și urși polari – păstrate într-un depozit uriaș. Agenții Gărzii Civile au raportat că, printre exponatele găsite în depozitul industrial de 50.000 de metri pătrați din Betera, Valencia, se numărau peste 400 de specii protejate, inclusiv cel puțin un exemplar din oryxul nord-african, deja dispărut. Polițiștii au mai înregistrat și alte două specii aproape dispărute: addax, sau antilopa albă, originară din deșertul Sahara, și tigrul de Bengal. De asemenea, au găsit exemplare împăiate de ghepard, leopard, leu, linx, urs polar, panteră de zăpadă și rinocer alb, precum și 198 de colți mari de fildeș de la elefanți.
Valoarea colecția ar putea ajunge la 29 de milioane de euro pe piața neagră, se arată în comunicatul Gărzii Civile. Proprietarul – un cunoscut om de afaceri din Valencia – este cercetat pentru contrabandă și infracțiuni de mediu, a declarat poliția. Întreprinzătorul susține că a moștenit majoritatea animalelor de la tatăl său. El nu a fost arestat, iar o anchetă este în curs de desfășurare pentru a stabili de unde provin animalele.
Aceasta este cea mai mare descoperire privind contrabanda de specii protejate la nivel național și una dintre cele mai mari dintre Europa. Cele 405 specii protejate au aparținut CITES (Convention on International Trade in Periclitate Species of Wild Fauna and Flora).
EFE
Deutsche Welle

Un nou zgârie-nori suedez, realizat din lemn, absoarbe la fel de mult carbon ca 4.000 de hectare de pădure. Centrul Cultural Sara, cu 20 de etaje și 75 de metri înălțime, numit după un autor suedez popular, și-a deschis porțile în septembrie anul trecut. “Toată lumea a crezut că suntem un pic nebuni când am propus o astfel de clădire din lemn”, spune Robert Schmitz, arhitectul care a realizat noua clădire care împodobește străzile din Skelleftea – un oraș care abordează criza climatică cu fiecare construcție nouă în parte. “Dar noi am fost destul de pragmatici, așa că am spus că, dacă nu se poate face totul în lemn, atunci putem face măcar o parte din ea în acest fel. Dar, în timpul procesului de proiectare, am ieșit cu toții la rampă și am spus că este mai eficient să construim totul în lemn”, a precizat Schmitz.
Centrul cultural găzduiește șase scene de teatru, o bibliotecă, două galerii de artă, un centru de conferințe și un hotel cu 205 camere. Totul este construit din peste 12.000 de metri cubi de lemn – recoltat din păduri aflate la doar 60 km de oraș.
Proiectul face parte dintr-un efort mai amplu depus în Skelleftea pentru a elimina din industria locală a construcțiilor materialele dăunătoare mediului. Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, lucrările de construcții au fost responsabile pentru peste 38% din emisiile globale de carbon legate de energie numai în 2015. Între timp, producția de ciment este cel mai mare emițător industrial de CO2 din lume. În schimb, lemnul absoarbe dioxidul de carbon, fixându-l din atmosferă și stocându-l pentru totdeauna.
Cei din spatele Centrului Cultural Sara – al doilea cel mai înalt turn din lemn din lume – susțin că zgârie-norul vor capta nouă milioane de kilograme de dioxid de carbon pe toată durata sa de viață. Dar accentul sustenabil al clădirii nu se oprește aici. De asemenea, clădirea se mândrește cu panouri solare capabile să alimenteze clădirea și să stocheze excesul de energie în subsol.
EuroNews

Procedura de abandonare a Stației Spațiale Internaționale (ISS) va dura mai mult de 12 luni dacă se va lua o decizie corespunzătoare, a declarat șeful corporației spațiale de stat ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, într-un interviu acordat luni cotidianului Rossiyskaya Gazeta.
Rusia trebuie să se hotărască și asupra anului până la care va coopera la proiectul ISS, a mai spus Rogozin. “Da, americanii vor ca aceasta [cooperarea] să dureze până în 2030. În discuțiile anterioare s-a spus că va fi până în 2028. Dar permiteți-mi să repet din nou că trebuie să ne decidem asupra principalului lucru: să continuăm cooperarea pe ISS sau să trecem la ROSS [Russian Orbital Service Station]. Ulterior, vom decide ce să facem cu cele două module noi de pe ISS pe care le-am andocat anul trecut”, a declarat Rogozin. Vicepremierul rus Iury Borisov a anunțat în aprilie 2021 că starea Stației Spațiale Internaționale (ISS) lasă mult de dorit și că Rusia s-ar putea concentra pe crearea propriului său avanpost orbital. Corporația rusă Energia Space Rocket Corporation a primit sarcina de a face ca primul modul de bază pentru o nouă stație orbitală rusă să fie gata în 2025. Noul modul se va baza pe o unitate de cercetare și energie care a fost destinată anterior lansării către Stația Spațială Internațională în 2024.
Consiliul Științific și Tehnic al Roscosmos a recomandat ca activitatea de creare a proiectului tehnic al noii stații orbitale rusești să fie inclusă în programul spațial federal din 2025. La sfârșitul lunii februarie a acestui an, șeful Roscosmos a declarat că ar fi dificil să se implementeze simultan proiectul ISS și proiectul de construire a unui nou avanpost orbital național din cauza constrângerilor financiare. El a mai spus că este necesar să se stipuleze o anumită “perioadă de suprapunere” în care ISS și ROSS să funcționeze simultan pentru o perioadă de timp.
TASS