Un nou studiu a descoperit că balenele albastre din largul coastei californiene ingerează zilnic milioane de bucăți de microplastice – un consum care ar putea fi toxic. Astfel, sănătatea celor mai mari animale de pe Pământ este pusă în pericol de unele dintre cele mai mici obiecte create de om.

Într-un studiu publicat de Nature Communications, cercetătorii au afirmat că cele mai mari concentrații de microplastice – polimeri sintetici minusculi, cu o lungime mai mică de 5 milimetri – se află între 50 și 250 de metri sub suprafața oceanului, aceleași adâncimi la care se hrănesc predominant balenele. Toate balenele pe care cercetătorii le-au studiat în largul coastei Californiei – 29 de balene cu aripioare, 126 de balene albastre și balene cu cocoașă – se hrănesc prin filtrare. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte a dietei lor provine din animalele ingerate atunci când iau înghițituri mari de apă (krilul), dar și din microplasticele aflate în apă.

Pentru a înțelege mai bine cât de mult plastic este ingerat, cercetătorii au studiat balenele din 2010 până în 2019, în principal în jurul Golfului Monterey. Ei au descoperit că balenele care se hrănesc cu krill sunt expuse la o poluare semnificativ mai mare cu microplastic. “Ele nu mănâncă pur și simplu elemente de pradă individuale. Astfel, plasticul provine atât din filtrarea apei poluate, cât și de la prada care a mâncat anterior plastic”, a declarat Matthew Savoca, unul dintre autorii studiului, pentru CBS News. Acesta crede că “98-99% din tot plasticul pe care îl ingerează balenele” provine de la prada lor și nu direct din apă.

Printre balenele incluse în studiu se numără balenele albastre, cele mai mari animale de pe planetă, care pot cântări până la 330.000 de kilograme și pot trăi până la aproximativ 90 de ani. În ceea ce Savoca a descris ca fiind o estimare , s-a constatat că membrii acestei specii consumă aproximativ 10 milioane de bucăți de microplastic – până la 96 de kilograme – în fiecare zi, “sau poate chiar mai mult”. Pe de altă parte, o balenă care se hrănește în principal cu pește – și nu cu kril – consumă aproximativ 200.000 de bucăți pe zi, a constatat studiul. Savoca a remarcat, totuși, că balenele au obiceiuri alimentare variabile și “pot să nu mănânce zile, săptămâni sau chiar luni la rând”, în special atunci când se înmulțesc.

Cercetătorii, conduși de doctorandul Shirel Kahane-Rapport, au reușit să determine aceste cifre prin corelarea estimărilor privind cantitatea de poluare cu microplastic din regiunile analizate, cât de mult plastic este consumat de kril și cât de mult kril este consumat de balene.

Cea mai mare parte a microplasticului consumat provine din fibrele sintetice din haine, mobilier, frânghii și alte materiale. Cercetătorii sunt îngrijorați de faptul că, deși ingestia de plastic este mică în comparație cu cantitatea de hrană pe care o mănâncă animalele, ar putea avea totuși un impact toxic. Plasticul este fabricat cu aditivi chimici, a spus Savoca, și în timp ce mulți dintre acești aditivi se pot dispersa în apa oceanului, mulți alții rămân în bucățile de plastic care sunt ingerate. Astfel, ar putea genera, un “cocktail de contaminanți”, reacționând la alți contaminanți aflați deja în apă.

Nu este încă complet clar cum interacționează plasticul respectiv cu sistemul digestiv al animalelor, deși se fac cercetări în acest sens. Unele microplastice, mai mici de 5 milimetri, sunt capabile să treacă prin peretele intestinal și să ajungă în țesuturi, chiar și în cele ale oamenilor. Oamenii de știință au descoperit microplastice în scaunul uman în 2018 și, la începutul acestui an, în țesutul pulmonar. Savoca a spus că microplasticul a fost detectat și în placenta umană, în laptele matern și chiar în sânge.
CBS News