În încercarea de a reduce dezinformarea online, Comisia Europeană dorește ca societățile de tehnologie, precum Google, Facebook și TikTok, să înceapă să eticheteze conținutul creat prin inteligență artificială fără a aștepta intrarea în vigoare a legilor digitale.
Textul, materialul video și audio creat și manipulat de instrumente de inteligență artificială precum ChatGPT și DALL-E se răspândesc tot mai mult pe internet. Comisia solicită acum zecilor de mari companii de tehnologie care fac parte din Carta sa voluntară de combatere a dezinformării să facă mai ușor pentru oameni să distingă faptele de ficțiune. Companiile cu potențial de a disemina dezinformarea generată de inteligența artificială ar trebui să pună în aplicare o tehnologie care să recunoască un astfel de conținut și să eticheteze în mod clar acest lucru pentru utilizatori, a declarat vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová.
Platformele online și motoarele de căutare foarte mari, precum Meta, Twitter și TikTok, vor trebui să identifice imaginile, materialele audio și video generate sau manipulate, cunoscute sub numele de falsuri profunde, cu “marcaje proeminente”, începând cu 25 august, în conformitate cu Legea privind serviciile digitale (DSA), în caz contrar urmând să se confrunte cu amenzi radicale de mai multe milioane de euro.
Între timp, Parlamentul European face presiuni pentru ca o regulă similară să se aplice tuturor companiilor care generează conținut de inteligență artificială, inclusiv text, ca parte a Legii privind inteligența artificială, care ar putea intra în vigoare începând cu 2025.
Jourová dorește, de asemenea, ca firme precum Microsoft și Google să creeze măsuri de protecție pentru serviciile lor, inclusiv Bard și Bingchat, astfel încât persoanele rău intenționate să nu poată folosi așa-numita inteligență artificială generativă pentru a face rău.
Cei 44 de participanți la Codul de practică privind dezinformarea vor înființa un nou grup pentru a discuta despre cum să răspundă cel mai bine la noile tehnologii. Jourová a criticat, de asemenea, Twitter pentru că a părăsit codul voluntar cu doar câteva luni înainte de intrarea în vigoare a DSA. Participanții la cod vor trebui să publice rapoarte la jumătatea lunii iulie, cu analize detaliate despre modul în care au împiedicat răspândirea falsurilor pe rețelele lor și despre planurile lor de limitare a potențialelor dezinformări provenite din IA generativă.
Politico