Catastrofă umanitară în Somalia

În condițiile în care atenția globală este concentrată asupra Ucrainei, agențiile umanitare și Națiunile Unite sunt disperate să atragă atenția asupra unei calamități despre care spun că se prefigurează a fi comparabilă cu foametea din Somalia din 2011. Atunci au murit mai mult de un sfert de milion de oameni, majoritatea copii sub cinci ani.

Intervenția timpurie este crucială pentru a evita foametea care planează asupra a șase zone din Somalia, unde trăiesc aproximativ 15 milioane de persoane într-o regiune extrem de vulnerabilă la impactul schimbărilor climatice. Dar rapiditatea necesită numerar, iar banii sunt puțini. Planul ONU de furnizare a ajutoarelor de urgență este finanțat, deocamdată, doar în proporție de 15%. Până în prezent, 2,8 milioane de persoane au primit ajutoare. Alte 3,1 milioane ar putea fi ajutate, dacă ar veni mai mulți bani. Restul sunt inaccesibili, locuind în zonele de uscat din interiorul țării, unde o insurgență islamistă deține controlul. “Avem nevoie de bani pentru a evita riscul de foamete”, a declarat Rukia Yacoub, director adjunct al Programului Alimentar Mondial în Africa de Est.

În Somalia, una dintre cele mai sărace țări din lume, peste 70% din populație trăiește cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi. De asemenea, țara se străduiește să își revină după decenii de război civil și de luptă de ani cu grupul armat al-Shabab, legat de Al-Qaeda. În fiecare lună, guvernul federal duce lipsă de 10 milioane de dolari pentru a acoperi cheltuieli cruciale, cum ar fi salariile personalului.

Recentele alegeri câștigate de președintele Mohamud ar putea pune capăt unei crize politice de lungă durată, care a distras atenția guvernului de la alte amenințări, inclusiv o revoltă armată violentă și seceta devastatoare. Un colac de salvare ar putea veni din partea Fondului Monetar Internațional, care a fost de acord să prelungească durata unui pachet de ajutor crucial pentru Somalia, în urma alegerilor prezidențiale de la sfârșitul săptămânii trecute. Pachetul de ajutor pe trei ani, în valoare de 400 de milioane de dolari, acordat de FMI urma să expire automat la 17 mai, dacă până atunci nu ar fi fost instituită o nouă administrație, iar multiplele întârzieri ale alegerilor au contribuit la tulburările din această țară puternic îndatorată.

Săptămâna trecută, însă, consiliul de administrație al FMI a acceptat cererea guvernului somalez de prelungire cu trei luni, până la 17 august, acordând astfel timp guvernului președintelui nou ales Hassan Sheikh Mohamud să examineze și să aprobe reformele planificate. În conformitate cu termenii programului FMI, datoria Somaliei ar putea scădea la 557 de milioane de dolari încă din 2023. Acest lucru ar permite Mogadiscio să atragă mai multe fonduri de la partenerii internaționali și să ajute la dezvoltarea sectorului său privat.

Mohamud – care a ocupat funcția de președinte între 2012 și 2017 și este primul lider somalez care a câștigat un al doilea mandat – a promis să transforme tulburata națiune din Cornul Africii într-o “țară pașnică, care să fie în pace cu lumea”.
Reuters
AlJazeera