Alexandria, al doilea oraș al Egiptului ca mărime și cel mai mare port al acestuia, este în pericol să dispară sub valuri în câteva decenii.

În condițiile în care solul din zonă se scufundă, iar marea crește din cauza încălzirii globale, metropola fondată de Alexandru cel Mare în Delta Nilului se află în pericol. Chiar și în cel mai optimist scenariu al Națiunilor Unite, o treime din oraș va fi sub apă sau nelocuibilă până în 2050, iar 1,5 milioane dintre cei șase milioane de locuitori vor fi nevoiți să își părăsească locuințele. Ruinele antice și comorile istorice sunt, de asemenea, în mare pericol din cauza Mediteranei.

În fiecare an, orașul se scufundă cu mai mult de trei milimetri, fiind afectat de barajele de pe Nil care rețin nămolul fluviului care îi consolida odinioară solul, dar și de extracția de gaze din zăcămintele din larg. Între timp, cota apelor mării crește – Marea Mediterană ar putea crește cu un metru în următoarele trei decenii, conform celei mai sumbre previziuni a grupului de experți în climă al ONU, IPCC. În cealaltă parte a Deltei, marea a avansat deja în interior cu peste trei kilometri din anii 1960, înghițind în anii 1980 farul emblematic din Rosetta, din secolul al XIX-lea.

Chiar și în cel mai optimist scenariu prezentat de autoritatea care protejează coasta Egiptului și de studii ale ONU, Mediterana se va înălța cu 50 de centimetri până în 2050. Astfel, 30% din Alexandria ar fi inundată, un sfert din populație ar trebui să fie relocată și 195.000 de locuri de muncă ar fi pierdute. Deja sute de alexandrini au fost nevoiți să abandoneze apartamentele slăbite de inundații în 2015 și din nou în 2020.

O astfel de catastrofă va avea repercusiuni dramatice pentru cei 104 milioane de locuitori ai Egiptului, deoarece Alexandria găzduiește și cel mai mare port al țării și este unul dintre principalele centre ale economiei. Populația orașului a crescut cu aproape două milioane de persoane în ultimul deceniu, în timp ce investițiile în infrastructură, la fel ca în alte părți ale Egiptului, au rămas în urmă.

Guvernatorul orașului, Mohamed al-Sharif, a declarat că sistemul de drenaj pentru drumurile publice a fost construit pentru a absorbi un milion de metri cubi de ploaie. Dar, din cauza furtunilor mai violente care au apărut odată cu schimbările climatice, astăzi pot cădea 18 milioane de metri cubi într-o singură zi.

Mulți egipteni au fost îngroziți când premierul britanic de atunci, Boris Johnson, a avertizat că Alexandria riscă să se piardă “sub valuri” la conferința COP26 privind schimbările climatice de la Glasgow de anul trecut. Unul dintre proiectele lansate în urma conferinței a implicat plantarea unei centuri uriașe de stufăriș de-a lungul a 69 de kilometri de coastă, care formează, împreună cu nisipul, o barieră naturală. Mecanisme de alertă și sisteme de măsurare a valurilor vor fi, de asemenea, puse în curând în funcțiune.

Cea mai expusă, în prezent, este citadela mamelucă din secolul al XV-lea, Qaitbay, construită pe un colț de pământ pe care, cândva, se afla Farul din Alexandria, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Un dig format din 5.000 de blocuri uriașe de beton a fost instalat pentru a o proteja. Alte blocuri au fost amplasate pentru a limita deteriorarea cornișei din secolul al XIX-lea.
RFI