Relațiile Algeriei cu Marocul au atins “punctul fără întoarcere”, potrivit președintelui algerian Abdelmadjid Tebboune, cea mai recentă dovadă a relațiilor proaste continue dintre cele două țări, care au rupt relațiile în 2021.

Tebboune a declarat că, deși regretă deteriorarea relațiilor dintre Algeria și vecinul său, vina pentru starea actuală a lucrurilor aparține Marocului. “Practic, am ajuns la un punct de la care nu ne mai putem întoarce”, a declarat Tebboune, care a devenit președinte în 2019 după demisia liderului de lungă durată Abdelaziz Bouteflika. “Poziția noastră este un răspuns [la acțiunile Marocului], noi nu am fost niciodată cei care au început [problema].”

Țările nord-africane au fost blocate într-o rivalitate acerbă timp de decenii din cauza teritoriului disputat al Saharei Occidentale. Algerul susține mișcarea armată Polisario, care urmărește obținerea independenței pentru Sahara Occidentală, teritoriu pe care Rabat îl revendică ca fiind al său. Separatiștii Polisario au luat armele în anii 1970 și au continuat să ceară un referendum pentru independență pe baza unui acord din 1991 care includea o încetare a focului.

Ministrul algerian de externe, Ramtane Lamamra, a anunțat întreruperea relațiilor diplomatice în august 2021, ca urmare a tensiunilor tot mai mari legate de această dispută. Pe lângă divergențele privind Sahara Occidentală, Algeria și Marocul au poziții divergente față de Israel. Algeria nu recunoaște Israelul, în timp ce Marocul și Israelul au convenit să normalizeze relațiile în cadrul unui acord negociat cu ajutorul Statelor Unite în decembrie 2020. De asemenea, Tebboune și-a îndreptat indignarea și spre Spania, pe care a acuzat-o că este părtinitoare față de Maroc. El a adăugat că guvernul spaniol și-a uitat rolul de fostă putere colonială în Sahara Occidentală și că încă mai are responsabilități în ceea ce privește rezolvarea acestei probleme.

Sahara Occidentală a fost o colonie spaniolă până în 1975. Marocul a preluat apoi controlul asupra acestei vaste porțiuni de deșert de pe coasta atlantică a Africii, care este puțin mai mare decât Regatul Unit, într-o mișcare care nu a fost recunoscută la nivel internațional. Recunoașterea internațională a controlului său asupra Saharei Occidentale este un obiectiv important pentru guvernul marocan, care a părăsit Uniunea Africană în 1984 în semn de protest față de recunoașterea Polisario de către organizație. Marocul a reintrat în organismul continental abia în 2016.

Spania a menținut o poziție neutră în această problemă timp de decenii, dar în martie anul trecut, Madridul a susținut o propunere din 2007 a Marocului de a oferi Sahara Occidentală autonomie sub suveranitatea sa, descriind-o ca fiind “cea mai serioasă, realistă și credibilă bază” pentru a pune capăt conflictului de lungă durată. Algeria a reacționat retrăgându-și ambasadorul de la Madrid în semn de protest, iar câteva luni mai târziu a suspendat un tratat de prietenie cu Spania, vechi de două decenii.
AlJazeera