Canada și Danemarca și-au încheiat, în sfârșit, “războiul” de zeci de ani, purtat pentru o insulă nelocuită din zona arctică. Cele două țări au semnat în mod oficial un acord de împărțire a Insulei Hans din nord-vestul Groenlandei, creând astfel prima graniță terestră între Canada și Europa, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Ottawa la care au participat ministrul canadian de externe și omologul său danez.

Disputa, care s-a aflat într-un impas vreme de 49 de ani, va duce la împărțirea în două a insulei, iar acordul dintre Ottawa și Copenhaga va fi prezentat ca un model pentru rezolvarea disputelor teritoriale din întreaga lume. “Arctica servește drept un model al cooperării internaționale, unde domnește statul de drept”, a declarat ministrul canadian de externe, Mélanie Joly. “Într-un moment în care securitatea globală este amenințată, nu a fost niciodată mai important ca democrații precum Canada și Danemarca să lucreze împreună, alături de popoarele indigene, pentru a ne rezolva diferendele în conformitate cu dreptul internațional”, a adăugat ea.

În cadrul unei conferințe de presă cu ministrul danez de externe Jeppe Kofod, ea a subliniat că acest conflict – pe care mulți l-au supranumit “războiul whisky-ului” – a fost “cel mai prietenos dintre toate războaiele”. Kofod a spus că rezolvarea conflictului a venit într-un moment în care “ordinea internațională bazată pe lege este sub presiune”, iar valorile democratice sunt “atacate”, referindu-se la războiul din Ucraina. “În schimb, am demonstrat cum pot fi rezolvate în mod pașnic disputele de lungă durată prin respectarea regulilor”, a spus el, adăugând că speră să “inspire alte țări să urmeze aceeași cale”.

Insula Hans, care se întinde pe o suprafață de 1,3 kilometri pătrați, este situată între insula Ellesmere din nordul Canadei și Groenlanda, un teritoriu danez. Disputa datează din 1973, când a fost trasată o graniță maritimă între cele două țări. Danezii și canadienii au zburat, pe rând, pe insulă pentru a revendica teritoriul, ceea ce a dus la proteste diplomatice, campanii online și chiar apeluri pentru ca Canada să boicoteze produsele de patiserie daneze. În timpul acestor vizite, fiecare parte planta un steag și lăsa în urmă o sticlă de whisky sau de rachiu pentru cealaltă parte.

După ce au făcut un schimb simbolic de sticle, miniștrii de externe ale celor două state au glumit că acum Canada ar putea adera la Uniunea Europeană, din momentul în care cele două entități au o graniță terestră comună. Deși Danemarca este membră a UE, Groenlanda nu este, în urma unui referendum organizat în anii 1980. Insula Hans, acoperită de zăpadă, este nelocuibilă, dar efectele schimbărilor climatice aduc tot mai mult trafic maritim în Arctica și o deschid spre o mai mare exploatare a resurselor sale, în special a pescuitului. Cu toate acestea, potrivit expertului în Arctica Michael Byers, insula este “atât de extraordinar de îndepărtată încât nu este viabil din punct de vedere economic să se ia în considerare orice activitate serioasă acolo”.

Amânarea pe termen nedefinit a unei eventuale rezolvări a acestei dispute neobișnuite a reprezentat de mult timp o bună oportunitate de a face figurație politică de ambele părți, în special în perioada premergătoare alegerilor. “A fost o dispută de suveranitate complet lipsită de riscuri între doi aliați ai NATO pentru o insulă mică și lipsită de importanță”, a declarat Michael Byers. Danemarca s-a temut, de asemenea, că pierderea bătăliei pentru insula Hans ar putea submina relația sa cu Groenlanda, în timp ce Canada s-a temut că o înfrângere i-ar slăbi poziția de negociere cu SUA într-o dispută mult mai mare în Marea Beaufort, bogată în petrol, în nord-vestul Canadei.
EuroNews