Armenia a oferit Azerbaidjanului un plan de pace cuprinzător în ceea ce privește regiunea disputată Nagorno-Karabah, a anunțat premierul armean Nikol Pashinyan. Armenia susține că planul ar pune capăt unor decenii de conflict pentru teritoriile din Caucazul de Sud. Azerbaidjanul nu a publicat încă un răspuns oficial la această ofertă.

Acordul ar urma să instituie mecanisme de monitorizare pentru a opri amenințările la adresa păcii în regiune. Proiecte ale propunerii au fost trimise Rusiei, Statelor Unite și Franței – trei participanți la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Aceste trei țări sunt copreședinți ai Grupului de la Minsk al OSCE, care urmărește găsirea unei soluții la conflictul din Nagorno-Karabah.

Marea majoritate a locuitorilor din Nagorno-Karabah sunt de etnie armeană, însă Azerbaidjanul deține controlul de facto asupra unor părți din regiune. Primul război dintre cele două țări pentru Nagorno-Karabah s-a încheiat în 1994, Armenia controlând regiunea. Numai în acel război au murit aproximativ 30.000 de persoane. Armenia și Azerbaidjanul s-au luptat din nou pentru acest teritoriu în 2020, provocând moartea a peste 6.500 de persoane. Războiul s-a încheiat printr-un armistițiu mediat de Rusia, în urma căruia Armenia a cedat Azerbaidjanului controlul asupra unor părți din Nagorno-Karabah.

De la acordul de armistițiu din 2020 au existat mai multe focare de conflict între cele două părți. Cel mai recent, protestatarii de mediu din Azerbaidjan au blocat coridorul Lachin, care este singurul punct de intrare al Armeniei în Nagorno-Karabah. Blocajul a întrerupt aprovizionarea cu alimente și medicamente în regiune, Armenia considerând că demonstranții sunt susținuți de guvernul azer.
Deutsche Welle