Rusia a trecut-o pe lista “urmăriților” pe premierul estonian Kaja Kallas, un susținător ferm al Ucrainei. Potrivit bazei de date a Ministerului rus de Interne, Kallas este acum căutată în legătură cu acuzații penale, alături de secretarul de stat estonian Taimar Peterkop și de ministrul lituanian al culturii Simonas Kairys.

Ministerul de Interne nu a precizat inițial care sunt acuzațiile care li se aduc. Dar, ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Kallas și ceilalți doi miniștri baltici au fost desemnați ca fiind căutați din cauza unei presupuse “profanări a memoriei istorice”. Acuzațiile se referă în mod specific la “distrugerea monumentelor soldaților sovietici”, potrivit unei surse citate de agenția rusă de stat TASS.

Kallas a calificat demersul Rusiei drept “nimic surprinzător”. “Aceasta este încă o dovadă că fac ceea ce trebuie – sprijinul puternic al UE pentru Ucraina este un succes și afectează Rusia”, a scris ea marți pe X. “Kremlinul speră acum că această mișcare va contribui la reducerea mea și a altora la tăcere – dar nu va fi așa”, a adăugat Kallas. “Dimpotrivă. Voi continua să sprijin puternic Ucraina. Voi continua să militez pentru creșterea apărării Europei”.

Plasarea liderului Estoniei pe lista persoanelor căutate marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și Occident. Kallas este considerat unul dintre cei mai fideli aliați ai Ucrainei în blocul UE cu 27 de țări.

Ea a cerut în mod constant creșterea sprijinului militar acordat Ucrainei și impunerea de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a intrat pe rețelele de socializare pentru a-i spune lui Kallas că “poporul spaniol și Europa” o susțin.
“Mișcarea lui Putin este o altă dovadă a curajului dumneavoastră și a leadership-ului Estoniei în apărarea democrației și a libertății”, a spus Sánchez. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis, de asemenea, un mesaj de solidaritate.

La doar câteva luni după ce Rusia și-a lansat invazia în Ucraina în februarie 2022, Kallas a anunțat că guvernul său va îndepărta până la 400 de monumente sovietice din spațiile publice. Statele baltice, care au făcut cândva parte din URSS, au demontat mai multe monumente legate de amestecul Rusiei în țările lor de la începutul războiului din Ucraina. Criticii spun că aceste mișcări creează diviziuni și oferă Kremlinului o victorie propagandistică, iar susținătorii descriu monumentele ca fiind o amintire dureroasă a ocupației sovietice.
EuroNews