Uniunea Europeană își consolidează codul de bune practici privind dezinformarea, prin implicarea mai multor companii de tehnologie, în afară de Google, Twitter și Facebook – părintele Meta – și prin adăugarea de măsuri pentru a împiedica furnizorii online de știri false să profite de pe urma acestora.
Comisia executivă a UE a dezvăluit joi o actualizare a codului său voluntar, vechi de patru ani, care, împreună cu noi norme radicale în curs de elaborare pentru companiile digitale, va intensifica eforturile de combatere a răspândirii informațiilor false în blocul celor 27 de state membre.
Liderii UE sunt alarmați de dezinformarea care înflorește pe platformele online, implicând în special pandemia COVID-19 și propaganda rusă în contextul războiului din Ucraina. Codul arată eforturile Europei de a prelua un rol de lider mondial în reprimarea știrilor false, în timp ce oficialii din SUA au făcut prea puțin pentru a limita răspândirea acestora.
Dezinformarea “este o problemă tot mai mare în UE și chiar trebuie să luăm măsuri mai ferme”, a declarat Vera Jourova, vicepreședinte al Comisiei, în fața jurnaliștilor la Bruxelles. Ea a declarat că actualizarea vine în contextul în care Rusia folosește dezinformarea ca armă în cadrul războiului său din Ucraina, “dar și atunci când vedem atacuri asupra democrației în sens mai larg”.
Codul include măsuri care împiedică afișarea de reclame alături de conținut de știri false, astfel încât materialul să nu poată fi folosit pentru a face bani. Producătorii de dezinformare fac mulți bani, la fel ca și platformele online și industria publicitară digitală, iar “codul va perturba acest model de finanțare”, a declarat Jourova.
Există, de asemenea, cerințe pentru o mai mare transparență în ceea ce privește reclamele politice, cum ar fi adăugarea de etichete, reducerea tehnicilor de manipulare, cum ar fi conturile automate de roboți, și oferirea de instrumente utilizatorilor pentru a recunoaște și semnala informațiile false, astfel încât acestea să poată fi eliminate.
Companiile care semnează codul UE sunt de acord să se angajeze să ia măsuri menite să reducă dezinformarea. Ele vor trebui să depună rapoarte periodice pentru a stabili dacă își respectă promisiunile, deși nu sunt prevăzute prea multe sancțiuni. Cu toate acestea, codul este sprijinit de viitoarea Lege privind serviciile digitale a UE, o revizuire amplă a normelor digitale ale blocului comunitar, care include cerințe ca giganții din domeniul tehnologiei să abordeze “riscurile sistemice” pe platformele lor, inclusiv răspândirea dezinformării, sub amenințarea unor amenzi mari.
În prezent, aproximativ 33 de platforme online, companii de tehnologie și grupuri ale societății civile au semnat codul voluntar, dublu față de anul trecut. Printre cele mai recente adăugări se numără serviciul de streaming de jocuri video Twitch, deținut de Amazon, platforma de partajare de videoclipuri Vimeo și rețeaua de socializare exclusiv audio Clubhouse.
Printre companiile care au semnat anterior se numără Google, Facebook și compania mamă a Instagram, Meta, Twitter, TikTok și Microsoft. Alte mari companii de tehnologie, precum Amazon și Apple, sunt încă absente. De asemenea, lipsesc și aplicații precum Telegram, o platformă de socializare și de mesagerie unde dezinformarea guvernului rus face ravagii. S-au alăturat, de asemenea, grupuri de verificare a faptelor și de apărare a libertății presei și companii de tehnologie publicitară.
Associated Press