Papa Francisc a ordonat publicarea online a 170 de volume din dosarele evreiești aflate în arhivele recent deschise ale Papei Pius al XII-lea, a anunțat Vaticanul, pe fondul unei noi dezbateri privind moștenirea lăsată de Papă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Documentația conține 2.700 de dosare cu cereri de ajutor către Vatican, din partea unor grupuri și familii evreiești, multe dintre ele botezate catolice. Dosarele au fost păstrate în arhivele Secretariatului de Stat și conțin cereri de intervenție papală pentru a evita deportarea nazistă, pentru a obține eliberarea din lagărele de concentrare sau ajutor în găsirea membrilor familiei.
Publicarea online a dosarelor are loc pe fondul unei noi dezbateri privind moștenirea Papei Pius, după ce în 2020 arhivele sale au fost deschise cercetătorilor – din care dosarele “evreilor” reprezintă doar o mică parte. Vaticanul l-a apărat mult timp pe Pius de criticile unor grupuri evreiești, care au afirmat că acesta a rămas tăcut în fața Holocaustului, spunând că a folosit o diplomație discretă pentru a salva vieți.
O carte recentă care citează arhivele recent deschise, “The Pope at War”, scrisă de istoricul David Kertzer, laureat al premiului Pulitzer, sugerează că persoanele pe care Vaticanul era cel mai preocupat să le salveze erau evreii care se convertiseră la catolicism, urmașii unor căsătorii mixte catolic-evrei sau care erau înrudiți în alt mod cu catolici. Kertzer afirmă că Pius a fost reticent să intervină în favoarea evreilor sau să facă denunțuri publice ale atrocităților naziste împotriva lor, pentru a evita să îl antagonizeze pe Adolf Hitler sau pe dictatorul fascist italian Benito Mussolini.
Ministrul de externe al Vaticanului, Paul Gallagher, a declarat că speră ca publicarea digitală a dosarelor “Evreilor” să vină în ajutorul celor care fac cercetări, dar și descendenților celor care au cerut ajutorul Vaticanului, pentru a “găsi urme ale celor dragi lor, din orice parte a lumii”. Într-un articol pentru ziarul Vaticanului, L’Osservatore Romano, Gallagher a spus că dosarele conțineau cereri de ajutor, dar fără prea multe informații despre rezultate. “Fiecare dintre aceste cereri constituia un caz care, odată procesat, era destinat să fie stocat într-o serie documentară intitulată “Evreii””, a scris el. “Cererile ajungeau la Secretariatul de Stat, unde canalele diplomatice încercau să ofere tot ajutorul posibil, ținând cont de complexitatea situației politice în context global”, a scris Gallagher.
El a citat un caz găsit în dosare: un evreu care a fost botezat catolic în 1938, Werner Barasch, care a cerut ajutorul papei în 1942 pentru a fi eliberat dintr-un lagăr de concentrare din Spania. Potrivit arhivelor, cererea sa a fost transmisă ambasadei Vaticanului din Madrid, dar documentația s-a cazului nu a mai fost găsită. “În ceea ce privește majoritatea cererilor de ajutor atestate de alte cazuri, rezultatul cererii nu a fost raportat”, a scris Gallagher. Cercetările online ulterioare, inclusiv la Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, au constatat că Barasch a supraviețuit într-adevăr și a reușit să se alăture mamei sale în Statele Unite în 1945, a relatat Gallagher.
Times of Israel