Turcia a fost de acord să permită Finlandei și Suediei să adere la NATO, după un acord privind separatiștii kurzi și exporturile de arme.
Miniștrii de externe din cele trei țări au semnat marți (28 iunie), la summitul Alianței de la Madrid, un memorandum comun privind aderarea la NATO. “Finlanda și Suedia nu vor oferi sprijin pentru YPG/PYD [un grup kurd] și organizația descrisă ca FETÖ [un grup musulman cu sediul în străinătate] din Turcia”, se arată în document. De asemenea, ele vor “intensifica activitatea” în lupta împotriva grupului kurd PKK, pe care UE l-a desemnat drept entitate “teroristă”. De asemenea, vor “confirma că în prezent nu există embargouri naționale asupra armelor” pentru exporturile de arme către Turcia, chiar dacă aceasta le-ar putea folosi în luptele în curs în interiorul Siriei.
Suedia a confirmat că și-a modificat legislația pentru a incrimina mai multe tipuri de activism prokurd. Ambele state nordice au fost de acord chiar să “abordeze cererile de deportare și extrădare în curs de soluționare ale Turciei” a liderilor kurzi, menționând totodată că acest lucru trebuie să se facă în conformitate cu procedurile europene.
“Miercuri, liderii aliați vor lua o decizie de a invita Finlanda și Suedia să se alăture NATO, să devină membri ai NATO. Iar în urma acestui summit, Finlanda și Suedia vor deveni invitate”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timp ce anunța acest progres la o întâlnire a liderilor turc, finlandez și suedez în Spania. Invitații pot participa la aproape toate reuniunile NATO și pot lua cuvântul, dar nu au putere de decizie. Aceștia vor fi acoperiți de clauza de apărare reciprocă prevăzută de articolul V al NATO după ratificarea apartenenței lor de către cei 30 de aliați ai NATO – un proces care va dura câteva luni. “Dacă te uiți doar la hartă, înțelegi că se va schimba întreaga situație de securitate în regiunea baltică. Cu Finlanda și Suedia …. aproape de Marea Baltică, Estonia, Lituania și Letonia – aceasta va consolida cu adevărat prezența noastră în această parte a lumii”, a adăugat Stoltenberg.
Rusia a amenințat cu consecințe grave în cazul în care NATO va primi mai mulți membri înainte de a-și lansa invazia în Ucraina. Ulterior, aceasta și-a atenuat retorica privind extinderea nordică, dar Stoltenberg a subliniat totuși caracterul ironic al evoluțiilor. “Ei bine, aceasta este o decizie finlandeză și suedeză”, a spus el, subliniind faptul că președintele rus Vladimir Putin nu are drept de veto asupra parcursului țărilor vecine. “El a vrut mai puțină NATO. Acum, președintele Putin primește mai multă NATO la granițele sale. Deci ceea ce obține este opusul a ceea ce a cerut de fapt”, a spus Stoltenberg.
EUObserver