Livrările de gaze din Rusia către Germania au fost oprite pentru o perioadă de 10 zile pentru lucrări de întreținere la conducta Nord Stream 1 de la Marea Baltică, provocând și mai multă incertitudine în cea mai mare economie a Europei în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, în timp ce războiul din Ucraina face ravagii.

Cele 10 zile de mentenanță pentru oprirea Nord Stream 1 au ca scop verificarea și repararea sau recalibrarea sistemelor de alimentare cu energie electrică, de siguranță împotriva incendiilor și a gazelor și a anumitor supape, după caz, împreună cu actualizări de software. Lucrări de reparații similare au durat între 10 și 14 zile în trecut și nu au fost întotdeauna finalizate la termenul programat. Lucrările de întreținere au loc în contextul în care Germania încearcă urgent să își reducă dependența de gazul rusesc, umplând în același timp rezervoarele de stocare pentru iarna care urmează. Există temeri din ce în ce mai mari că orice pierdere bruscă a aprovizionării cu gaz ar avea efecte dramatice asupra industriei, precum și asupra gospodăriilor private.

Nord Stream 1 este cea mai importantă conexiune pentru fluxurile de gaze naturale către Germania, iar livrările prin această conductă fuseseră deja reduse la aproximativ 40% din capacitate. Acest lucru a avut, de asemenea, un efect în lanț asupra gazului către alte țări mai la vest. În condițiile în care tensiunile dintre Europa și Rusia au atins cel mai înalt nivel din ultimele decenii din cauza războiului din Ucraina, oficialii sunt îngrijorați că aprovizionarea cu gaze ar putea să nu fie restabilită la 21 iulie, odată ce lucrările de întreținere programate vor fi finalizate.

Șeful Agenției germane pentru rețele, care este responsabilă pentru rețeaua de gaze, Klaus Müller, a declarat că au existat mesaje contradictorii din partea Moscovei. Pe de o parte, Kremlinul a declarat că aprovizionarea cu gaz va reveni la normal după ce o turbină reparată va fi returnată din Canada. Pe de altă parte, a spus el, au existat declarații foarte severe venite de la Moscova. “Ca să fiu sincer, nimeni nu știe”, a declarat Müller pentru postul de televiziune ZDF. Gazul ajungea în continuare în Europa pe o altă rută, prin Ucraina. Aproximativ 41,1 milioane de metri cubi urmau să curgă luni – încă mai puțin de jumătate din capacitatea conductei.

Compania rusă de stat Gazprom a redus deja în mod semnificativ volumele de livrare prin conducta de 1.200 de kilometri dintre Rusia și nordul Germaniei, invocând întârzieri în lucrările de reparații. Moscova a atribuit întârzierile sancțiunilor impuse de Occident, un argument respins de cancelarul german Olaf Scholz. Gazoductul era utilizat doar la aproximativ 40% din capacitatea sa, ceea ce a dus la noi creșteri ale prețurilor pe piața gazelor.

Rusia a redus livrările de gaze către Italia cu aproximativ o treime, a declarat Gazprom furnizorului de energie italian Eni, deținut parțial de stat, a scris luni compania. În loc de 32 de milioane de metri cubi pe zi, ca de obicei, luni ar urma să fie livrate probabil 21 de milioane de metri cubi pe zi. “În cazul unor noi și semnificative modificări ale fluxurilor”, Eni a precizat că va furniza mai multe informații.

De la izbucnirea războiului Rusiei în Ucraina, guvernul italian condus de premierul Mario Draghi a dorit să devină independent de livrările de gaze rusești. Țara cu aproape 60 de milioane de locuitori își procură o mare parte din importurile de gaze din Rusia.

Prin urmare, guvernul italian a încheiat noi acorduri cu alți furnizori de gaze, precum Azerbaidjan, Qatar și Algeria. De asemenea, Italia a cumpărat de atunci două terminale pentru stocarea și conversia înapoi în gaz a gazului natural lichefiat (GNL) prin intermediul operatorului său de rețea de gaze Snam.
DPA
DPA