Într-o hotărâre istorică, o instanță suedeză a condamnat joi un iranian la închisoare pe viață pentru rolul pe care l-a jucat într-o campanie notorie de execuții în masă și tortură desfășurată de guvernul iranian împotriva opozanților săi politici în 1988.
Judecătorii de la Tribunalul districtual din Stockholm au decis că Hamid Noury, în vârstă de 61 de ani, în calitate de asistent al procurorului adjunct la închisoarea Gohardasht din afara Teheranului, a jucat un rol activ în procesul sumar și în execuția unui “număr mare” de prizonieri condamnați la moarte de către un comitet care a vizitat închisoarea. Aceste proceduri au încălcat cerințele de bază pentru un proces echitabil, inclusiv prevederile stabilite de ONU, la care Iranul a fost obligat în 1988, a declarat tribunalul de la Stockholm.
“Acuzatul … printre altele, a colectat prizonieri și i-a adus la comitet, precum și a escortat prizonieri la locul execuției”, a declarat reporterilor judecătorul Tomas Zander, de la Tribunalul districtual. “Circumstanțele au fost de așa natură încât acuzatul trebuie considerat ca fiind un autor al crimei”. Noury este prima persoană condamnată pentru infracțiuni asociate cu execuțiile din 1988. După anunțul instanței, s-au auzit urale din partea unei mulțimi care se adunase afară. Mulți dintre ei țineau în mână fotografii ale rudelor despre care spuneau că au fost ucise în timpul epurării din 1988.
Hotărârea sporește însă îngrijorările cu privire la efectul pe care verdictul l-ar putea avea asupra relațiilor deja înghețate dintre Suedia și Iran. Iranul îl reține pe cercetătorul suedezo-iranian Ahmadreza Djalali sub acuzația de spionaj și a amenințat că îl va executa, iar experții consideră că condamnarea lui Noury ar putea face mai dificilă eliberarea lui Djalali. Maja Åberg, consilier politic la Amnesty International, cu sediul la Stockholm, a remarcat rapoartele agențiilor de știri de stat iraniene de anul trecut care sugerau că, dacă Noury va fi condamnat, Djalali va fi executat.
Cazurile lui Noury și Djalali par, de asemenea, să joace un rol în negocierile privind potențialele schimburi de prizonieri în alte părți ale Europei. La începutul acestei luni, legislatorii belgieni au discutat o modificare a legislației care ar putea facilita deportarea unui terorist iranian condamnat în Iran, deschizând, eventual, calea pentru eliberarea unui cetățean belgian sau a lui Djalali din custodia iraniană.
Autoritățile iraniene au condamnat procesul lui Noury încă de la începutul acestuia, în luna august a anului trecut, afirmând că este motivat politic. Cazul a fost deosebit de sensibil la Teheran, deoarece actualul președinte, Ebrahim Raisi, este acuzat că a fost o figură cheie în epurarea din 1988, fiind membru al comitetului care a decis care prizonieri ar trebui uciși și care ar trebui cruțați. Organizațiile internaționale au presat de mult timp Iranul să abordeze acest capitol tulbure din trecutul său, lucru la care Raisi și guvernul de la Teheran s-au opus în mare măsură. Când a fost interogat anul trecut cu privire la rolul său în aceste asasinate, Raisi a declarat că a “apărat drepturile omului” în toate funcțiile pe care le-a deținut. La rândul său, Noury a respins acuzațiile care i se aduc pe motiv de confuzie de identitate.
Epurarea din 1988 își are rădăcinile în primele zile ale regimului islamic iranian, care a preluat puterea printr-o revoluție în 1979, condusă de clericul Ruhollah Khomeini. În anii care au urmat revoluției, a avut loc o luptă pentru putere între noul regim și un grup de opoziție numit Mujahedinii Poporului. Atitudinea lui Khomeini față de acest grup s-a înăsprit după ce acesta a trecut de partea Irakului în timpul războaielor dintre Iran și Irak din anii 1980, iar în 1988, Khomeini a ordonat judecarea membrilor grupului deținuți în Gohardasht și în alte închisori. Grupurile pentru drepturile omului spun că aceste procese au dus la mii de execuții sumare.
Joi, tribunalul din Stockholm a decis că acțiunile lui Noury din 1988 au constituit încălcări ale dreptului internațional și crimă. O condamnare pe viață în Suedia înseamnă, în general, un minim de 20-25 de ani de închisoare, dar aceasta poate fi prelungită. Dacă în cele din urmă va fi eliberat, Noury va fi trimis înapoi în Iran. Nu a fost imediat clar dacă acesta intenționează să facă apel.
Noury, care s-a sustras justiției timp de zeci de ani, a fost arestat pe un aeroport de lângă Stockholm în timpul unei vizite în Suedia în 2019. Suedia a intentat procesul împotriva sa în temeiul principiului juridic cunoscut sub numele de jurisdicție universală, care permite unui stat să judece cazuri de presupuse infracțiuni grave în alt stat. În afara instanței, rudele victimelor epurării au declarat că sunt recunoscătoare Suediei pentru că a intentat acest caz.
Politico